Balcanii de Vest: complicata gestiune a așteptărilor

27
8 minute de lectură

Liderii din Serbia, Albania și Macedonia de Nord au semnat, săptămâna trecută, o declarație privind cooperarea economică regională, inclusiv cu privire la libera circulație a mărfurilor și a persoanelor. Un gest îndrăzneț, dar provocările rămân.

Foto: Agerpres / EPA

Va fi un adevărat mini-Schengen Balcanic, avea să precizeze, cu mândrie, președintele sârb Alexander Vučić. „Documentul se bazează pe patru libertăți esențiale, reprezentate în UE: libera circulație a bunurilor, a capitalurilor, a serviciilor și a persoanelor”, a mai spus liderul sârb.

Cele trei state din Balcanii de Vest așteaptă ca această deschidere să contribuie la dezvoltarea economică a regiunii, dar și la apropierea de Uniunea Europeană.

Evenimentul este remarcabil, dat fiind faptul că este vorba despre o regiune care a trecut în ultimele decenii prin mari convulsii, rămânând departe de proiectul european.

Aceasta a avut consecințe negative și în plan economic. Cifrele arată clar rămânerea în urmă a acestor state în raport cu vecinele lor care au aderat la Uniunea Europeană.

Conform Eurostat, în 2007, în momentul aderării, România se afla, la un PIB pe locuitor, la 43% din media europeană, iar Serbia, la 35%. În 2018, România se găsea la 64%, Serbia – la 40%. Cu alte cuvinte, de la aderare încoace, România a recuperat 20 de puncte procentuale din diferența față de media Uniunii Europene. În acest timp, Serbia, aflată în afara clubului, a recuperat doar cinci.

Greu cu deschiderea negocierilor

Mesajul dat de cele trei state din Balcanii de Vest rămâne unul profund european: după toate conflictele, generate îndeosebi de naționalismele concurente, acestea înțeleg că șansa pentru bunăstare este dată de deschidere, comerț liber, libera circulație a persoanelor – adică de modelul Uniunii Europene.

Dar există și umbre. Aderarea la Uniunea Europeană rămâne problematică și entuziasmul de acum se poate toci foarte repede.

La sfârșitul lunii mai, Comisia Europeană recomanda deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, considerând că aceste state au dat dovadă de o determinare puternică de a merge înainte pe calea către UE.

Săptămâna trecută, liderii principalelor instituții  europene și-au întărit sprijinul pentru începerea negocierilor cu cele două state.

Într-o scrisoare comună, actualul și viitorul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au declarat că ambele națiuni balcanice au făcut „ceea ce le-am cerut să facă”.

Ei consideră că UE se află acum în fața unei alegeri strategice, decizia fiind un test adevărat al capacității Uniunii de a-și îndeplini promisiunile și de a privi spre viitor.

„Credem că acum este momentul să deschidem discuții de aderare cu ambele țări”, se spune în finalul scrisorii.

Problema ar putea ajunge pe masa Consiliului European din 17-18 octombrie, dar nu este sigur că aceasta într-adevăr se va afla pe agendă.

Teama de migrație

Pentru începerea negocierilor, este nevoie de unanimitatea statelor membre și problema este că unele dintre acestea se opun. Ar fi vorba despre Franța, Olanda și Danemarca.

Franța, de pildă, consideră că Uniunea Europeană are în acest moment prea multe probleme legate de reforma internă, migrația și schimbările climatice, pentru a se putea angaja în procesul de extindere.

În plus, cele două state ar trebui să mai aplice reforme, o eventuală deschidere a negocierilor putând fi reexaminată în 2020.

Potrivit unei depeșe Agerpres, președintele francez Emmanuel Macron a declarat încă din luna aprilie, în plenul Parlamentului European, că nu va susține extinderea UE decât după operarea mai multor reforme interne.

Iar problema extinderii UE în Balcanii de Vest este legată în mod esențial de migrație. Conform Agerpres, cea mai mare îngrijorare a lui Macron ar fi aceea că deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia ar putea fi folosită de politicienii de extremă-dreapta prin promovarea tezei populiste a migrației către Europa.

Franța, alături de Olanda și de Danemarca, ar vrea să mai amâne dosarul albanezo-macedonean până în 2020 când, se speră, Uniunea Europeană va putea da un răspuns mai coerent în ceea ce privește migrația.

Dacă lucrurile vor sta așa, atunci va trebui găsit un răspuns și la frustrarea macedonenilor și albanezilor, care în majoritatea lor își doresc aderarea.


„Cei care blochează procesul de aderare poartă de acum responsabilitatea unei eventuale destabilizări la vecinii noștri”, a declarat un diplomat european citat de Agenția France-Presse.

Un teren complicat

Balcanii nu mai sunt de mult curtea din spate a Europei de Vest. Pe acest teren au început să joace și alte puteri, nu doar Uniunea Europeană: Rusia, Turcia și chiar Arabia Saudită. Și ele de-abia așteaptă să profite de eventualele dezamăgiri din regiune.

Macedonia de Nord a trecut în ultimii ani prin mari transformări politice. Macedonenii au reușit să înlocuiască un regim iliberal, prin mecanisme democratice și acțiune civică. Doar așa s-a putut ajunge la Acordurile de la Prespa, urmate la scurt timp de invitarea în NATO.

Rusia a fost deosebit de activă în regiune. Presa internațională a vorbit, de altfel, despre implicarea Kremlinului în tentativa eșuată de lovitură de stat în Muntenegru, menită a bloca aderarea țării la NATO și a zădărnici negocierile de aderare. Apoi, Moscova a încurajat, potrivit presei europene, protestele de ambele părți față de Acordurile de la Prespa, dintre Atena și Skopje, care au stabilit noua denumire a fostei republici iugoslave, deschizându-i drumul către NATO și UE. În aceste condiții, frustrarea macedonenilor ar fi de înțeles.

Turcia vine, la rându-i, să ofere un model alternativ, iar Erdoğan este popular printre etnicii albanezi de religie musulmană din Macedonia d Nord. Imense tablouri ale liderului turc pot fi văzute pe străzile vechiului bazar otoman din Skopje. Arabia Saudită este implicată în numeroase proiecte religioase și sociale, în Bosnia-Herțegovina, dar și în Albania.

Este adevărat că cele trei state semnatare ale acordului mini-Schengen balcanic, Albania, Macedonia de Nord și Serbia, nu sunt democrații perfecte. Economiile lor sunt încă slabe, sistemele de justiție – nereformate, corupția este ridicată. Multe reforme sunt încă necesare.

În raportul din primăvara acestui an, Consiliul European reamintea statelor din Balcanii de Vest că statul de drept este o valoare fundamentală pe care se întemeiază UE și care se află în centrul procesului de extindere.

Consiliul cerea realizarea de progrese credibile și durabile, în special în ceea ce privește asigurarea unui sistem judiciar independent, imparțial, responsabil și eficient, precum și în combaterea corupției, a criminalității organizate și a spălării de bani.

De asemenea, statele membre atrăgeau atenția asupra eforturilor în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Situația privind libertatea de exprimare și independența mass-mediei constituiau motive de îngrijorare din ce în ce mai grave. Consiliul cerea măsuri urgente și concrete pentru a evita intimidarea jurnaliștilor și a altor actori din domeniul mass-mediei. Se cereau progrese suplimentare privind reforma administrației publice, inclusiv privind depolitizarea și sporirea profesionalismului, pentru a se îmbunătăți guvernanța la toate nivelurile.

Cum va răspunde Europa?

Muntenegru și Serbia negociază aderarea lor la Uniunea Europeană. Deși Consiliul a salutat progresele înregistrate, discuțiile avansează cu dificultate și este greu de întrevăzut momentul în care acestea vor putea fi finalizate. Pe de altă parte, în ceea ce privește Bosnia-Herțegovina și Kosovo, nici măcar nu este luată în discuție o eventuală deschidere a negocierilor. Kosovarii sunt astăzi singurii din Balcanii de Vest care au nevoie de vize pentru a intra în Uniunea Europeană.

Bosnia-Herțegovina și Kosovo sunt, de fapt, adevărate protectorate europene, Uniunea fiind implicată în construcția instituțională a celor două state. Însă progresele înregistrate nu le califică pentru mai mult. În plus, statele membre sunt îngrijorate de crima organizată din cele două republici, dar și de fenomenul radicalizării islamiste.

Vestea bună în acest peisaj este că Albania, Serbia și Macedonia de Nord au decis să uite de vechile neînțelegeri și să se deschidă unele față de altele. Un astfel de gest nu trebuie să rămână fără un răspuns din partea Uniunii. Dar managementul așteptărilor și al realităților va fi greu de realizat. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele