Cinci feluri de Europă. Ce alegeți?

67
BRUSSELS, BELGIUM - OCTOBER 17: People walk past the Barleymont building of the European Commission on October 17, 2018 in Brussels, Belgium. British Prime Minister Theresa May is to address the assembled 27 European Union leaders on the progress of Brexit negotiations at a working dinner tonight at the European Council. The leaders will also meet tomorrow for a summit to discuss negotiations on the deepening of the Economic and Monetary Union as well as migration and internal security. (Photo by Sean Gallup/Getty Images)
8 minute de lectură

Au trecut doi ani de când Comisia Europeană a lansat ideile de reformare ale Uniunii ce urmează a fi aplicate până în anul 2025. S-au întâmplat multe, de atunci. Valul electoral pe care a venit Emmanuel Macron, președintele Franței, s-a spart și ultima mare lovitură a venit de la „vestele galbene”. Toate acestea au amânat, inevitabil, reformele europene promovate de președintele Franței. Curajosul Macron propusese, printre altele, un buget al zonei euro și un ministru al finanțelor unic, dar problemele interne l-au făcut pe președintele francez să fie mai atent la politica internă și parcă mai puțin preocupat de reformarea Europei.


Interminabilul proces al Brexitului a dus la multă confuzie atât în Uniunea Europeană, cât și în Marea Britanie. Nici acum „apele” Brexit nu sunt mai limpezi și interesant este că, în acest climat, s-ajuns ca Marea Britanie să participe la alegerile pentru Parlamentul European. Cine ar fi crezut acest lucru acum trei ani, când Marea Britanie a început să negocieze aventura Brexit cu partenerii europeni?

Germania are și ea propriile probleme politice. Criza migranților nu a fost pe deplin internalizată, iar anunțata retragere a cancelarului Angela Merkel a slăbit inevitabil forța actualului șef de guvern.

Fostele state socialiste au reînviat „fantomele trecutului”

Peste toate, într-o serie de state membre ale Uniunii Europene, foste socialiste, parcă au reînviat „fantomele” trecutului. Forțări ale statului de drept, reapariția unor complexe de tip socialist și un tip de recrudescență a unor forțe politice naționaliste.

De altfel, întreaga Europă se confruntă cu o ascensiune a ideilor populiste și naționaliste. Într-un astfel de peisaj, atât de complicat, temele privind reformarea Europei au intrat într-un „con de umbră”. Nu înseamnă că ele au dispărut de pe agenda UE. Cu siguranță, aparatul birocratic european a continuat să lucreze și au avut loc o serie de dezbateri pe marginea reformării. Dar în agenda publică au apărut mai rar, ca priorități, variantele de schimbare a Uniunii Europene.

În acest context, Consiliul European de la Sibiu, din 8-9 mai a.c., are o semnificație specială. Este de așteptat ca temele de reformă ale UE să primească o serie de răspunsuri, să facă o serie de pași înainte, într-un moment în care Uniunea se află în fața unor noi alegeri parlamentare considerate importante prin prisma testării alegătorilor europeni față de politicile proeuropene, față de populism sau față de un tip de naționalism care pare că are tot mai mulți adepți la nivelul statelor membre.

Cele cinci scenarii care se află în fața UE

Sunt cinci scenarii aflate în dezbatere. Primul este cel intitulat „Continuând pe același drum”. Prin acest scenariu, statele membre și instituțiile europene urmăresc o agendă comună. Uniunea va continua să se concentreze pe locurile de muncă, pe creșterea economică și a investițiilor prin consolidarea pieței unice și pe investițiile în infrastructură digitală, de transport și energetică. Se va îmbunătăți funcționarea monedei unice și se vor consolida supravegherea financiară, pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice și pentru a dezvolta piețele de capital.

Cooperarea în domeniul apărării va deveni mai profundă în ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea și achizițiile comune.

Unitatea Uniunii Europene este menținută, dar poate fi pusă la încercare în cazul unor dispute majore. Doar o hotărâre comună fermă asupra temelor importante va ajuta Uniunea Europeană să reducă diferențele dintre promisiunile asumate și așteptările cetățenilor.

Scenariul al doilea: „Accentul exclusiv pe piața unică”. În această variantă, UE se concentrează pe aspectele importante ale pieței unice, dar fără a dezvolta o colaborare aprofundată pe domenii precum apărarea, migrația sau securitatea. Ca urmare, UE-27 nu își intensifică activitatea în domenii politice, cooperarea fiind gestionată la nivel bilateral.

În acest scenariu, va fi dificil să se ajungă la un acord comun privind mobilitatea lucrătorilor sau pentru accesul la profesii reglementate. Ca urmare, libera circulație a forței de muncă și a serviciilor nu sunt pe deplin garantate. De asemenea, din cauza lipsei de cooperare în domeniul securității și cel al migrației, controalele persoanelor la frontiere se vor intensifica. Dezavantajele aplicării acestui scenariu sunt legate de faptul că problemele de actualitate se vor reglementa la nivel bilateral, iar capacitatea de a acționa în mod colectiv este limitată. Ca urmare, drepturile cetățenești stipulate în legislația Uniunii pot fi restricționate în timp.

Cine vrea mai mult face mai mult

Scenariul al treilea este numit „Cei care doresc mai mult realizează mai mult”. Ideea este ca în acest scenariu să se creeze una sau mai multe coaliții ale doritorilor care doresc să conlucreze mai apropiat pentru o serie de politici comune, precum apărarea, securitatea internă sau chiar impozitarea.

Există câteva modele, precum spațiul Schengen sau zona euro, care pot fi urmate. În sensul că se poate crea un cadru de reguli care să clarifice drepturile și responsabilitățile. De exemplu, un grup de state membre poate decide să coopereze mai strâns în materie de apărare. Ele pot organiza o bază de cercetare comună, achiziții comune sau capacități de intervenție în străinătate.

Alte state pot decide să avanseze în cooperare în domeniul securității și justiției, astfel că ele pot să își consolideze cooperarea forțelor de poliție și a serviciilor de securitate și chiar crearea unui parchet comun, care să ancheteze cazurile de fraudă, spălare de bani, trafic de droguri sau de arme.

Un grup de țări, inclusiv cele din zona euro, poate opta pentru o impozitare comună și pentru o serie de reguli sociale egale. Avantajul unui astfel de scenariu este că se menține unitatea europeană, dar este permisă și o cooperare mai accentuată între state. Dezavantajul este acela că drepturile cetățenilor europeni devin diferite, în funcție de țara în care trăiesc și de ce poziție se plasează statul respectiv în raport cu Uniunea Europeană. Este limpede că acesta este scenariul unei Europe cu mai multe viteze și mai multe cercuri concentrice, care are însă meritul potențial de a crea în rândul statelor ținte pe care își doresc să le atingă.

Avantaje și dezavantaje pentru „mai puțină Europă”

Scenariul al patrulea este numit „Mai puțin, dar mai eficient”. Scenariul are în vedere ca statele membre ale UE să abordeze împreună politicile comunitare, dar zonele de congruență vor fi mai puține. Iar pentru aceste domenii ar urma să fie alocate resurse în mod prioritar. Pot fi luate ca exemplu politica de concurență și cea a supravegherii bancare. În acest scenariu, autoritățile judiciare și polițienești cooperează în materie de luptă împotriva terorismului, până la crearea unei agenții europene în acest domeniu. Poliția de frontieră și paza de coastă ar trebui să asigure gestionarea frontierelor externe și, în același timp, este prevăzută înființarea unei agenții unice pentru azil.

În același timp, sunt anumite domenii în care Uniunea își limitează intervenția sau chiar o exclude. Printre acestea, se numără dezvoltarea regională, sănătatea publică sau anumite elemente ale politicii de ocupare a forței de muncă.

Avantajul unui astfel de scenariu este că o diviziune mai clară a responsabilităților le va permite cetățenilor europeni să înțeleagă mai bine politicile publice de la nivelul UE, de la nivel național și de la cel regional. Marea problemă va fi aceea a stabilirii domeniilor prioritare.

Cât de atrăgător este scenariul unei Europe mult mai coezive

Al cincilea scenariu este denumit „Mult mai mult, împreună”. Acum, statele membre pun în comun competențe, resurse și procese decizionale în toate domeniile. Ceea ce înseamnă o cooperare aprofundată în toate politicile dezvoltate de UE. Complementar cu NATO, se creează o Uniune Europeană a Apărării, cooperarea în domeniul securității fiind mult consolidată. UE va pune accentul pe finalizarea pieței unice în domeniul energetic, în sectorul digital și în cel al serviciilor. Vor exista, de asemenea, politici fiscale și sociale comune

Avantajele sunt clare: deciziile se iau mult mai rapid, iar drepturile cetățenilor sunt armonizate la nivelul UE. Dezavantajele sunt și ele la fel de limpezi, și anume riscul ca zona de societate care consideră că UE nu are legitimitate suficientă sau că a preluat prea multe competențe de la nivel național să fie tot mai nemulțumită.

Așadar, viitorul Uniunii este ca un meniu cu cinci feluri de mâncare. Europenii vor trebui să aleagă cu ce își doresc să fie serviți.

Constantin Rudnițchi
Constantin Rudnițchi are o experiență de 28 de ani în presa scrisă, audio și TV ca jurnalist, moderator și realizator de emisiuni. A fost redactor-șef adjunct la revista „Capital”, redactor-șef al revistei economice „Bilanț” și al revistei „Economistul”.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele