Deși ne aflăm în plină campanie electorală pentru europarlamentare, problema schimbării climei nu își găsește loc printre subiectele fierbinți de pe agenda politică a momentului, în condițiile în care 25% dintre fondurile UE vor fi alocate, în intervalul bugetar 2021-2027, pentru domeniul schimbărilor climatice.

Și totuși, imun la lipsa de atenție din partea politicului, subiectul schimbării climei își face loc agresiv, am putea spune, fie în buletinele de știri ale televiziunilor, fie în paginile de știri online sau offline ale presei și, de cele mai multe ori, în „prime time” sau ca știre principală a ziarelor ori a paginilor site-urilor de informații. El a devenit prezent în viața noastră de zi cu zi acum și nu peste 10-15-20 de ani, perioade pentru care ministere și instituții de profil construiesc strategii și scenarii de prognoză.

Nu cu mult timp în urmă, știrea tornadei uriașe care a răsturnat un autocar cu pelerini lângă Slobozia acapara cele mai importante momente ale buletinelor de știri ale televiziunilor. Din fericire, nu au existat victime, iar acest deznodământ fericit a reprezentat „un dezavantaj” pentru știre în sine, deoarece nu a reușit să persiste în jurnalele de actualități.

De o mai mică atenție din partea presei s-a bucurat un alt fenomen meteo care s-a produs în același timp – grindina căzută în Prahova – fenomen care a afectat peste 1.000 de hectare de viță-de-vie,  culturi de porumb și rapiță și care, conform primelor estimări, a distrus, în proporție de 100%, producția de struguri a importantei și renumitei zone viticole Dealu Mare.

Toate aceste fenomene extreme sunt parte a schimbărilor climatice, iar alte astfel de evenimente ar putea să apară mai frecvent sau cu o mai mare intensitate, dacă nu se va reuși o stopare a creșterii încălzirii globale în limita de +2ºC, comparativ cu media temperaturii globale din epoca preindustrială. Dacă se depășește pragul celor +2ºC, omenirea se poate aștepta la un scenariu cu creșteri alarmante ale nivelului mării, secete severe, incendii forestiere mai dese, uragane intense, scăderea accelerată a recoltelor și a resurselor de apă.

Nivelul oceanului planetar a crescut cu 19 cm

Din 1850, temperatura medie globală a crescut cu 0,79°C. Temperatura medie în Europa a crescut chiar

mai mult, cu aproape 1°C, tendința crescătoare cea mai accentuată înregistrându-se în ultimele decenii (conform Raportului al V-lea al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbări Climatice (IPCC, 2013). Potrivit observațiilor disponibile, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, 14 dintre primii 15 ani considerați cei mai călduroși s-au înregistrat în secolul al XXI-lea (anii 1998, 2003, 2005, 2010, 2014, 2016, 2017 și 2018).

Zonele cele mai vulnerabile în faţa schimbărilor climatice din Europa sunt:

• Europa de Sud şi întregul bazin mediteraneean, din cauza sporirii valurilor de căldură şi a frecvenţei secetelor;

• zonele montane, în special Alpii, din cauza topirii din ce în ce mai extinse a zăpezii şi a gheţii;

• regiunile de coastă, deltele şi luncile inundabile, din cauza creşterii nivelului mărilor şi a sporirii frecvenţei precipitaţiilor abundente, a inundaţiilor şi a furtunilor;

• văile inundabile dens populate, din cauza riscului producerii de evenimente meteorologice extreme, precipitaţii abundente şi viituri, care provoacă daune majore zonelor construite şi infrastructurii;

• nordul îndepărtat al Europei şi regiunea arctică, din cauza creşterii temperaturilor şi a topirii gheţii.

Cele mai mari creşteri de temperatură se înregistrează în Europa, în partea sudică a continentului, şi în regiunile arctice; iar cele mai pronunţate scăderi ale cantităţii precipitaţiilor, tot în partea sudică, creşterile caracterizând nordul şi nord-vestul continentului. Creşterile prognozate ale intensităţii şi ale frecvenţei valurilor de căldură şi a inundaţiilor, precum şi modificările ce vor surveni în distribuţia unor boli infecţioase produc efecte negative asupra sănătății umane.

Observațiile indică o încălzire a întregii troposfere, începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea. Totodată, din anul 1950, frecvența și intensitatea unor fenomene extreme au crescut.

Nu doar troposfera se încălzește, ci și oceanul planetar. Mai mult de 90% din energia reținută în sistem prin intensificarea efectului de seră, în perioada 1971-2010, a fost înmagazinată în oceanul planetar (IPCC, 2013).

Calotele glaciare de la poli se topesc. Învelișurile de gheață ale Groenlandei și ale Antarcticii de vest și-au redus din masă, cei mai mulți ghețari continentali s-au diminuat, iar aria acoperită de gheața marină din Arctica are o tendință puternică de scădere. Stratul continental de zăpadă sezonieră s-a redus, mai ales în lunile de primăvară. Nivelul oceanului planetar a crescut cu 19 cm în perioada 1901-2010 (IPCC, 2013). 

70.000 de decese provocate de caniculă

Creșterea temperaturilor va avea impact asupra vieții noastre de zi cu zi, în vreme ce fenomenele extreme pot afecta major infrastructura, ciclul de producție etc. Astfel, temperaturile crescute duc la stres la căldură și la creșterea impactului bolilor cauzate de vectori, precum malaria si holera, care pot provoca morbiditate si mortalitate la persoanele vulnerabile din societate, o arată studiile de gen.

Mai mult, o creștere a temperaturilor urbane cauzează acumularea de smog și deteriorarea calității aerului, sporește disconfortul, afectează performanța muncii, precum și activitățile în aer liber și în interior și mărește necesarul de apă și de energie electrică (sistemele de răcire a aerului consumă mai mult). Pentru sănătatea umană, creșterea temperaturilor înseamnă și morți mai frecvente cauzate de valurile de căldură, mai  multe cazuri de infestare a apei și a alimentelor, mai multe infecții și mai multe afecțiuni psihice. În 2003, în cadrul uneia dintre cele mai toride veri de pe continent din istoria recentă, au fost înregistrate, în Europa, aproximativ 70.000 de decese din cauza caniculei. Franța a fost cea mai afectată, cu un număr de circa 15.000 de decese. Un studiu recent al Universității din Carolina de Nord indică faptul că, în 2030, se estimează că se va înregistra un număr de 60.000 de decese, ca urmare a a efectelor schimbărilor climatice asupra poluării aerului. Până în 2100, numărul deceselor ar putea ajunge la 260.000.

Pe termen lung, schimbările climatice extinse pot determina apariția unor conflicte regionale, a foametei și a deplasărilor de refugiați, deoarece este posibil ca hrana, apa și resursele de energie să devină insuficiente. La nivel mondial, până la un miliard de „refugiați ai schimbărilor climatice” ar putea fi alungați din casele lor și ar putea avea nevoie de ajutor, în special din partea națiunilor mai bogate.

Trăim ca grecii

Conform estimărilor prezentate de IPCC, România va înregistra în secolul al XXI-lea, comparativ cu perioada 1980-1990, o creștere a temperaturii medii anuale similară întregii Europe.

Rezultatele prognozate vor prezenta diferențe mai mici în primele decenii ale secolului al XXI-lea și mai mari la sfârșitului acestuia: între 0,5°C și 1,5°C pentru perioada 2020-2029; între 2,0°C și 5,0°C pentru 2090-2099, în funcție de scenariu (între 2,0°C și 2,5°C – în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creștere a temperaturii medii globale, și între 4,0°C și 5,0°C – în cazul scenariului cu cea mai pronunțată creștere a temperaturii). 2018 a fost al treilea cel mai cald an din istoria României, iar pe plan global, anii 2015-2018 au fost cei mai călduroşi din istorie. Conform ANM, în intervalul 1900-2018, temperatura medie din România a crescut cu 1,05°C. Iar pentru restul secolului al XXI-lea, ne așteptăm la o rată a încălzirii cel puțin dublă. Pentru sudul țării este prognozată o creștere de până la 6°C; practic, la finele secolului, Bucureștiul ar ajunge să aibă temperatura medie actuală a orașului grec Salonic, situat cu 400 de kilometri mai la sud!

Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează, pentru perioada 2090-2099, secete pronunțate în timpul verii în zona României, în special în sud și sud-est. În ceea ce privește precipitațiile din timpul iernii, abaterile sunt mai mici.

Referitor la culturile agricole, seceta este cel mai răspândit fenomen meteorologic (atât în timp, cât și în spațiu) pentru climatul sud-estic al României. De altfel, Dobrogea este regiunea cea mai reprezentativă a României din punctul de vedere al afectării de încălzirea globală. Zona afectată de secetă acoperă, în principal, terenurile agricole și solurile degradate.

Printre cele mai afectate de schimbările climatice sunt culturile de porumb din partea de sud a țării, speciile de pădure care cresc în câmpii și zonele deluroase și resursele de apă, unde cererile ar putea depăși disponibilitatea.

România a fost ferită, deocamdată, de incendiile de pădure care au afectat mari zone din Europa în ultimii ani, dar acest lucru s-ar putea schimba, odată cu instalarea unor perioade îndelungate de secetă, în special în Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei.

Schimbările climatice constituie şi o presiune asupra ecosistemelor. Pe măsură ce Europa se încălzește, păsările, insectele, animalele și plantele migrează spre nord și spre ținuturi mai înalte. Există însă riscul ca multe dintre acestea să nu poată ține pasul cu viteza schimbărilor climatice sau ca drumurile, orașele și alte tipuri de construcții umane care le divizează teritoriul să le împiedice să se deplaseze suficient de departe.

Concluzia alarmantă a unor studii este că schimbările climatice ar putea duce la dispariția unei treimi din speciile Terrei, până în 2050. Mamiferele și păsările polare, cum ar fi urșii polari, focile, morsele și pinguinii, sunt cele mai vulnerabile.