Codul penal era ultima lege din instrumentarul magistraților în lupta anticorupție care rămăsese nemodificată. Intră și el în procedura legislativă, astfel încât vara lui 2018 va deveni momentul în care întregul set de reguli al parchetelor și al instanțelor a fost amputat. În săptămâna care începe din 2 iulie are loc o sesiune parlamentară extraordinară în care Codul penal va fi drastic revizuit. Urmează apoi ultima bătălie din războiul pentru stoparea sau nu a eradicării corupției – intrarea în vigoare a noilor Coduri penale, alături de Legile Justiției. România a ajuns la răscruce de drumuri.

După patru zile de când PSD a decis că va aproba prin Ordonanță de Urgență Codul penal, principalul partid guvernamental s-a răzgândit. Va iniția, potrivit anunțului liderului PSD, Liviu Dragnea, o sesiune parlamentară extraordinară, în care va legifera modificările cele mai importante la Codul penal, între ele aflându-se mult disputatul articol a abuzului în serviciu, cel care numai în ultimii trei ani a trimis în instanțe 1.141 de inculpați, după numărul de dosare finalizate de DNA.

O Ordonanță de Urgență, așa cum a fost decisă în Comitetul Executiv al PSD, aducea în vigoare trunchierea Codului penal în momentul publicării sale în Monitorul Oficial, iar acest fapt ar fi coincis cu închiderea a mii de dosare de corupție. Doar Avocatul poporului ar fi putut contesta o astfel de lege la Curtea Constituțională, dar nu ar fi fost probabilă, în condițiile în care Victor Ciorbea, fostul premier, numit în această funcție de PSD, este mai degrabă absent din dezbaterea publică.

Semnul că social-democrații au renunțat la un astfel de demers arată fragilitatea coaliției guvernamentale după refuzul lui Liviu Dragnea de a demisiona de la șefia Camerei Deputaților, în urma condamnării sale în primă instanță de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Anunțul lui Liviu Dragnea după condamnarea la închisoare cu executare vreme de trei ani și jumătate că „va merge până la capăt” cu modificarea legislației penale s-a spulberat în câteva zile. La începutul săptămânii, recurgerea la ordonanța de urgență s-a risipit ca un fum, în urma opoziției principalilor aliați la guvernare ai PSD.

Primul a intrat în scenă Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și liderul ALDE, care dădea semne de vreo două săptămâni, că „nu merge până la capăt” în aventura lui Liviu Dragnea.

„Nu am discutat de nici un fel de OUG pe modificarea codurilor. Vom merge exclusiv pe calea dezbaterii parlamentare. Nici asumarea răspunderii guvernului pe Codul penal nu va avea loc”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, fiind întrebat dacă Puterea ar putea merge pe varianta ordonanţei de urgenţă în ceea ce priveşte adoptarea Codului penal sau varianta asumării răspunderii Givernului.  El a mai precizat că, „fără îndoială”, va avea loc o sesiune parlamentară extraordinară, pentru a putea fi încheiate priorităţile legislative: „Am discutat mai demult şi am convenit sa facem sesiune extraordinară”.

Declarația liderului ALDE a închis orice discuție despre adoptarea noului Cod penal prin ordonanță de urgență. ALDE are miniștri în Cabinetul condus de Viorica Dăncilă, care dacă s-ar fi opus prin vot într-o ședință de guvern, puțin probabil ca Ordonanța de Urgență să fi putut fi adoptată, cu atât mai mult cu cât ministrul Justiției, Tudorel Toader, este desemnat de ALDE și ar fi trebuit să-și așeze semnătura pe actul normativ.

A urmat o altă dezertare din tabăra susținătorior PSD – cea a UDMR, enunțată de unul dintre senatorii Uniunii, Cseke Attila, și confirmată câteva ore mai târziu, de președintele UDMR, Kelemen Hunor.

“Nu am susținut nici atunci când Guvernul Cioloș a dat ordonanța de urgență pe Codul de procedură penală și pe Codul penal, nu am susținut nici în 2017, când au dat Ordonanța 13și nu susținem nici acum.

Dezbatere parlamentară și vot în Parlament, dar nu ordonanță de urgență. Astfel de chestiuni nu trebuie date prin OUG, trebuie date în Parlament, pânăa când se poate vota”, a afirmat liderul UDMR.

În aceste condiții, lui Liviu Dragnea i-a mai rămas doar să anunțe că săptămâna viitoare încep dezbaterile pe modificarea Codului penal, tot un fel mers „până la capăt” cu mutilarea legislației penale.

Ce se modifică

Articolele cele mai disputate sunt cele legate de abuzul în serviciu, de mărturia mincinoasă și de redefinirea grupului infracțional (vezi mai jos).

De departe însă, cea mai importantă dintre temele acestei dezbateri este modificarea articolului legat de abuzul în serviciu. Are și un istoric, însă acesta ar trebui contextualizat.
Doi ani la rând, în 2016 și în 2017, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul care definește abuzul în serviciu. A spus că acesta trebuie modificat, în sensul unei definiri mai clare, pentru că trebuie stabilit dacă o astfel de faptă se face cu încălcarea legislației primare sau cu încălcarea legislației secundare. Cum ar veni, dacă ai încălcat o lege a Parlamentului sau doar o decizie cu caracter de regulament dată de o instituție locală.

Deși nu s-a adoptat între timp o reformulare a acestui aspect, instanțele au luat în considerare decizia CCR și au dat achitări pe bandă. Dar și procurorii DNA au închis dosare. Laura Codruța Kovesi spunea, anul trecut, ce efecte a avut pronunțarea judecătorilor CCR.
“Curtea Constituţională a pronunţat în 2016 o decizie privind infracţiunea de abuz în serviciu prin care s-a declarat constituţională în măsura în care prin sintagma ‘în mod defectuos’ se înţelege ‘cu încălcarea legii’. Din acest motiv, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu în care s-a încălcat legislaţia primară, respectiv legi sau ordonanţe. Or, multe dintre fraudele în achiziţii publice se fac cu încălcarea legislaţiei secundare, adică hotărâri de guvern, hotărâri de consilii locale, regulamente sau ordine interioare. Astfel, reiese că procurorii nu mai pot acţiona în faţa unor astfel de practici după decizia Curţii Constituţionale”, spunea Kovesi.

Concret, 275 de dosare ale DNA s-au închis anul trecut, cu un prejudiciu total de 148 de milioane de euro.

De asemenea, judecătorii CCR au mai sugerat că ar trebui ca Parlamentul trebuie să stabilească și în ce condiții prejudiciul de la abuz în serviciu este de natură penală, în sensul că suma ar putea fi un indiciu despre gravitatea faptei. De aici a început o întreagă dezbatere despre necesitatea introducerii sau nu a unui prag.

Normele CCR spun că în 45 de zile de la declararea unui articol ca fiind neconstituțional, acesta trebuie reconfigurat de către Parlamnt. Or, Parlamentul, pe timpul guvernării Cioloș a ignorat decizia CCR, iar PSD a vrut ca prin modificarea articolului să dezincrimineze practic aceste fapte. Cu ochii spre dosarul lui Liviu Dragnea legat de angajările fictive (cel pentru care a primit cea de-a doua condamnare cu închisoarea), în ianuarie 2018, prin celebra Ordonanță de Urgență nr. 13 a impus un prag. Exact cât să închidă dosarul liderului PSD, care are un prejudiciu de puțin peste 100.000 lei.

Astfel, în ianuarie 2018, articolul 297 din Codul penal – schimbat prin acea ordonanță – prevedea că răspunderea penală intervine doar în cazul unei pagube materiale de peste 200.000 de lei.

Mai exact –  „1 – fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii expres dintr-o lege, ordonanţă sau o Odonanţă de Urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Un astfel de alineat a stârnit reacții extrem de dure din partea președintelui Klaus Iohannis, a partidelor de opoziție, dar mai cu seamă în rândul societății civile.

Protestele care au urmat, cu ieșirea în stradă a peste 1 milion de oameni în mai multe orașe ale țării,în toiul iernii lui 2017 au determinat Guvernul Grindeanu de la acea vreme să retragă ordonanța 13.

De unde pornește dezbaterea

Săptămâna viitoare, dezbaterea la acest articol din Codul penal are nu mai puțin de 16 variante. Multe dintre acestea includ un prag la abuzul în serviciu. Cel mai important este cel propus de Consiliul Superior al Magistraturii, care a fost interpretat de PSD ca fiind un standard de care trebuie să se țină seama. Numai că CSM a arătat că nu s-a referit doar la abuzul în serviciu, ci la mai multe infracțiuni. Pragul ar urma să fie de 50.000 de euro (vezi caseta cu propunerea CSM referitoare la răspunderea penală).

Cu puțin mp înaintea intrării în dezbateri, președintele Comisiei parlamentare speciale care s-a ocupat de întreaga modificare a legislației sistemului penal și organizării judiciare, Florin Iordache (PSD), a spus sugerat că va fi vorba și de prag, și de redefinirea infracțiunii.
„Sunt cel puţin 16 propuneri cu diverse modalităţi ale pragului, dar putem lua în calcul şi o reformulare a definiţiei abuzului în serviciu. Este vorba despre decizia Curţii care precizează un folos. În acea redefinire putem discuta despre ce înseamnă un folos însuşit de cel care ar comite un abuz în serviciu. (…) Deci, sunt două variante posibile. Este o variantă care vizează stabilirea unui prag, dar este şi o variantă care vizează stabilirea unui folos. Adică, dacă nu există un folos, nu există un abuz”, a anunțat Florin Iordache,fost  ministru al Justiției.

MODIFICĂRI LA CODUL PENAL

Mărturia mincinoasă – nu se consideră infracțiune refuzul de a face declarații prin care persoana se autoincriminează și nici simpla divergență de mărturii într-un proces, dacă nu există alte probe directe care să arate caracterul mincinos al mărturiei. O adoptare a acestui amendament, închide dosarul președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Refedifinirea grupului infracțional organizat-  “nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului”. Mai multe dosare, între care cel legat de campania electorală din 2012, cu Sebastian Ghiță și Victor Ponta, cel legat de campania electorală cu Vasile Blaga și Elena Udrea, ar fi avantajate.

Eliberare condiționată la jumătatea pedepsei – un deținut va putea fi eliberat condiționat după ce a executat jumătate din pedeapsă, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani. Potrivit actualului Cod Penal, un deținut poate fi eliberat condiționat dacă a executat două treimi din pedeapsă.

PROPUNERILE CSM LA RĂSPUNDEREA PENALĂ

În cazul infracțiunii de delapidare, împăcarea părților înlătură răspunderea penală. ”Infracțiunile prevăzute la art. 295 (delapidare – n.r.), 297-300 (abuzul în serviciu, neglijența în serviciu, folosirea abuzivă a functiei, uzurparea funcției – n.r.) și art. 304 (divulgarea informatiilor secrete – n.r.), săvarșite în conditiile alin 1, dacă au produs un prejudiciu material nu se pedepsesc atunci când valoarea prejudiciului este de cel mult 50.000 de euro, în echivalentul monedei naționale, iar făptuitorul îl acoperă până la momentul sesizarii instanței de judecată”, se arată în propunerea CSM.

Dacă aceste infracțiuni au produs un prejudiciu material iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecatorești, limitele pedepselor se reduc cu o jumătate. De exemplu, în prezent, abuzul în serviciu poate fi pedespit cu pedepse de până la șapte ani. Pe viitor, pentru cei care achită prejudiciul în cursul urmăririi penale nu se vor putea aplica pedepse mai mari de trei ani și jumătate.

ABUZUL ÎN SERVICIU ÎN DATE STATISTICE

Statisticile DNA din ultimii trei ani arată scăderea numărului de dosare de abuz în serviciu după deciziile CCR din 2016
2015
Din totalul de 1.258 de inculpați trimiși în judecată, 601 au fost acuzați de abuz în serviciu contra intereselor publice, iar alți 10, pentru abuz în serviciu
2016
Din totalul de 1270 de inculpați trimiși în judecată, 341, mai mult de un sfert, au avut dosare de abuz în serviciu, cu un prejudiciu de 260 milioane de euro. În cursul anului 2016, s-au înregistrat 71 de condamnări pentru această infracțiune.
2017
Din 3.800 de dosare soluționate pe parcursul anului, 189 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu.

În trei ani, un total de 1.141 de inculpați pentru această categorie de infracțiune.