Controalele la graniță subminează Schengen

Zona de granițe deschise a Europei este compromisă.

0
18
SCHENGEN, LUXEMBOURG - MAY 11: A chain hangs in front of a Schengen sign at the dock where the 1985 European Schengen Agreement was signed on May 11, 2016 in Schengen, Luxembourg. The Schengen Agreement, which led to the creation of Europe's borderless Schengen Area, was signed on 14 June 1985 in the small hamlet of Schengen at the tri-border point of Germany, Luxembourg and France. (Photo by Christopher Furlong/Getty Images)


CONTROALELE LA graniță în interiorul zonei Schengen sunt menite să fie ceva care aparține de trecut. Timp de o generație, călătoriile fără pașaport au fost norma în mare parte din Europa (22 din cei 28 de membri ai Uniunii Europene aparțin zonei Schengen, împreună cu patru alte state non-UE). Controalele la graniță erau rar folosite, iar când erau, ele durau cât ținea o reuniune politică la vârf sau un turneu de fotbal. Dar începând cu criza refugiaților din 2015, controalele „temporare” la graniță au devenit mai mult sau mai puțin permanente în șase țări europene. Verificările existente se vor extinde probabil încă șase luni, după anunțurile coordonate de luna asta din Franța, Germania, Austria, Danemarca, Suedia și Norvegia.

Autoritățile franceze invocă terorismul, după două atacuri ucigașe în 2018. Alții își explică decizia pe baza faptului că prea mulți oameni încă intră, locuiesc în sau se mișcă prin Europa ilegal. Între ianuarie și august 2018, au fost detectate 7.467 de intrări ilegale în Germania numai la granița cu Austria. Dintre acestea, 3.818 persoane au fost întoarse înapoi; restul, au urmat proceduri de azil. În această lumină, ministrul german de Interne, Horst Seehofer, a declarat că în țara sa „cerințele pentru eliminarea controalelor interne nu sunt îndeplinite în prezent”. 

Totuși, unii nu sunt de acord. „Nu există justificări obiective pentru controalele interne la graniță”, spune Marie De Somer, o analistă de la European Policy Centre, un think tank din Bruxelles. Fluxurile de imigranți pe toate traseele au scăzut cu 95% de la începutul crizei, iar numărul mișcărilor secundare (când imigranții se mișcă din locul unde au intrat inițial în UE) s-a redus și el. Pentru Germania și vecina sa, Austria, cifrele rămân însă prea mari.

Extinderea controalelor comportă un cost. Parlamentul European estimează că reintroducerea controalelor la graniță în zona Schengen ar putea să coste până la 20 de miliarde de euro în costuri anuale de operare. Există și efecte secundare, cum ar fi întârzierile pentru navetiști, turiști și camionagii din cauza controalelor actelor de identitate. Parlamentul European, poate exagerând un pic, a criticat controalele pentru că au „efecte paralizante asupra economiilor statelor membre”. Mai concret, o purtătoare de cuvânt a guvernului sloven explică faptul că afacerile Sloveniei, ca țară mică, au fost afectate de nesiguranța pe care o creează controalele la frontierele interne. „Închidem țările, dar avem nevoie de comerț”, insistă ea. Introducerea controalelor temporare la frontieră, consideră ea, era de înțeles în cazul Franței, dar mai puțin când e vorba de decizia Austriei de a limita mișcările la granița comună dintre cele două țări. Dat fiind că numărul imigranților a scăzut, „este vorba de abuzul unui sistem care este una dintre pietrele unghiulare ale UE”. Până acum, în 2018, doar 14 oameni au fost întorși înapoi la granița dintre Austria și Slovenia.

Membri UE care nu sunt în Schengen

Firmele de transport rutier suferă cel mai mult. Potrivit lui Marco Digioia de la Asociația Europeană a Transportatorilor Rutieri de Marfă, recentele controale ale actelor pe trei mari drumuri din Belgia au dus la cozi costisitoare. Mai mult de 70% din mărfurile din Europa sunt transportate pe șosele. Dat fiind că șoferii sunt plătiți cu ora, iar producătorii depind de livrările la timp, costurile întârzierilor cresc rapid. Guvernul francez a promis că va ușura lucrurile la punctele de frontieră, iar Comisia Europeană a spus că va cere ca verificările de către poliție să fie făcute în zonele de graniță, nu chiar în vamă, pentru a reduce cozile.

Liderii europeni și naționali vorbesc despre un țel comun; o Europă sigură și în siguranță, în care oamenii să poată să se miște din nou liberi în interiorul zonei Schengen. Ei spun că granițele interne pot fi redeschise deplin doar atunci când granița exterioară a UE va și mai puternică. Dar chiar și cu planurile în curs, de a întări Frontex, forța de la granițele externe ale UE, un oficial austriac consideră că opinia lor nu se va schimba prea mult pe termen mediu.

În opinia lui De Somer, decizia de a extinde controalele în ciuda sosirilor tot mai rare arată că liderii sunt ghidați de „o rațiune politică, mai degrabă decât de una de politici”. Liderii Franței și ai Germaniei sunt presați să pară duri, iar guvernul de coaliție din Austria include Partidul Libertății, naționalist. „Liderii au nevoie de această situație pentru retorica lor în privința imigrației”, spune oficialul sloven. Între timp, costurile cresc.

Acest articol a apărut în secțiunea Europa a ediției tipărite a The Economist, sub titlul „They shall not pass”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele