Cum eșuează un program de guvernare

186
5 minute de lectură

Recent, premierul Viorica Dăncilă declara că guvernul a realizat 73% din programul de guvernare. Nici 72%, nici 74%. Câtă precizie, doar că afirmația este cu greu susținută de realitate. O reîntoarcere la programul de guvernare 2018-2020 ne arată numărul mare de măsuri cuprinse în program, dar nerealizate.

Astfel, programul prevede o creștere a investițiilor publice. În realitate, în anul 2018, investițiile au avut o contribuție negativă asupra creșterii economice, iar anul acesta, conform execuției bugetare pe primele patru luni, investițiile publice continuă să scadă.

Cele opt spitale regionale rămân în continuare doar pe hârtie și în declarațiile politicienilor. Până acum, nu s-au stabilit nici măcar amplasamentele pe care s-ar putea construi spitalele și nu s-au scris cel puțin studiile de fezabilitate. Dotarea localităților rurale cu ambulanțe s-a făcut doar pe hârtie. Există doar un memorandum aprobat de guvern în săptămâna premergătoare alegerilor europarlamentare, prin care se acordă 200.000 de euro, un ajutor de minimis, pentru dotarea cu ambulanță a fiecărei comune din România. Un memorandum al guvernului nu înseamnă, însă, și cumpărarea efectivă a ambulanțelor.

Există și o strategie pentru consolidarea administrației publice, prin care se propune „crearea unei administrații suple, cu viteză de reacție rapidă și proactivă, consistență în decizii și cu resurse umane motivate și profesioniste”. Este, după cum se poate vedea, un limbaj de lemn, foarte puțin acoperit de realitate.

În ceea ce privește politicile energetice, de exemplu, se spune în program că România poate oferi încredere investitorilor. În realitate, dimpotrivă, Ordonanța 114/2018 a spulberat încrederea investitorilor.

Despre Codul economic al României, care trebuia să includă Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, legea societăților comerciale sau legea evaziunii fiscale, nu se mai știe nimic. El trebuia dezbătut cu toți actorii economici și ar fi trebuit să intre în Parlament la sfârșitul anului trecut.

De asemenea, guvernul a uitat să coboare, la începutul acestui an, cota de TVA de la 19% la 18%, în schimb a extins cota de TVA de 5% pentru locuințele mai mari de 120 metri pătrați. A fost un cadou făcut dezvoltatorilor de case mari, într-un „perfect spirit social-democrat”.

Reducerea numărului de agenții și a instituțiilor aflate în subordinea guvernului pare o glumă bună din programul de guvernare. Mai degrabă a crescut numărul de agenții, decât să scadă.

Până la jumătatea anului trecut, Executivul trebuia să prezinte calendarul și modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administrația publică din România. În realitate, sunt anulate și puținele programe de modernizare, precum acordul de împrumut cu Banca Mondială pentru informatizarea fiscului.

Introducerea obligativității pentru autoritățile statului de a oferi posibilitatea plății online a taxelor este o poveste frumoasă. Informatizarea instituțiilor („toate procedurile din interiorul unei instituții publice se vor simplifica și se vor face electronic în proporție de 90%”), la fel. Managementul public va fi depolitizat în întregime de la nivel de subsecretar de stat în jos – este o frază care stârnește râsul. Cu atât mai mult cu cât, de exemplu, conducerile companiilor de stat au fost ultrapolitizate, din nou, iar, practic, numirea de manageri profesioniști în conducerea acestor firme nu mai există.

Fondul suveran de investiții rămâne pe agenda programului de guvernare. Cu aceleași aberații; o capitalizare de 10 miliarde de euro, cu scopul de a construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român. Cele mai mari investiții ar trebui să se realizeze în sănătate, prin construcția de spitale regionale, în autostrăzi și căi ferate rapide și în industria de armament. Este, în continuare, neclar care vor fi profiturile obținute de fondul suveran prin investițiile în spitale și autostrăzi. Pentru că esența unui fond este de a obține randamente financiare, nu de a cheltui, pur și simplu, banii.

De asemenea, se insistă pe construirea a 2.500 de noi creșe și grădinițe. Deocamdată, însă, nu există decât un bizar program de înființare a grădinițelor cu program sportiv printr-un parteneriat public-privat.

În programul de guvernare se vorbește despre introducerea bugetelor multianuale, pe doi ani, mai întâi, apoi, pe patru ani și despre o planificare a investițiilor. Este evident că nu s-a întâmplat nimic din toate acestea.

Este clar că programul de guvernare a eșuat în punctele sale cele mai importante care țin de reformarea și modernizarea administrației. El a funcționat, până la un punct, în zonele de creștere a salariilor bugetare și a pensiilor. Dar actuala politică economică a dus la dezechilibre majore. De aceea, eșecul evident al programului de guvernare ar trebui să ducă la o schimbare fundamentală și la recunoașterea erorilor. 

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele