Dispărut: guvernul britanic

Brexitul este doar una dintre probleme pentru un prim-ministru căruia îi lipsesc voturile sau ideile pentru a conduce

Anti-Brexit campaigners' placards outside the Houses of Parliament, London, Monday, Jan. 28, 2019. A top European Commission official says it would be 'a stupid thing' for the European Union to make any concessions to Britain that would put the bloc at a disadvantage just to clinch a Brexit agreement. (Kirsty O'Connor//PA via AP)

O agendă absentă

Ediția tipărită | Marea Britanie 24 ianuarie 2019

SUNT PUȚINE câștigurile rapide în politică la acest moment, dar un plan de a combate violența domestică ar fi trebuit să fie cu siguranță unul dintre ele. Măsurile de întărire a legilor britanice împotriva partenerilor abuzivi au câștigat sprijin transpartinic când guvernul Theresei May le-a propus în vara lui 2017.O consultare publică s-a încheiat în mai, anul următor. Dar apoi au trecut încă opt luni. Guvernul a publicat în fine proiectul de lege săptămâna asta, la un an și jumătate după ce a fost propus prima dată.

În vreme ce Brexitul a dominat, restul agendei guvernamentale s-a scofâlcit. Propuneri necontroversate, precum proiectul privind violența domestică, s-au mișcat lent. Reforme mai mari, ale Serviciului Național de Sănătate, de pildă, au fost întârziate. Altele par pur și simplu puse la păstrare. O cartă verde promisă despre cum să fie îngrijite persoanele în vârstă tot mai numeroase ale Marii Britanii, care ar fi trebuit adoptată, inițial, în toamna trecută, este încă absentă. Următoarea raportare privind cheltuielile, care alocă bani pentru departamente, nu are o dată. Și o mare parte din legislația care a fost adoptată este destul de nesemnificativă. O lege a introdus un plafon de prețuri la facturile la energie, o politică furată de la laburiști. Alta a impus pedepse mai dure pentru cei care proiectează lasere pe avioane.

A leave supporter carries a banner near the Parliament in London, Tuesday, Jan. 29, 2019. With Britain’s House of Commons bitterly divided on the way forward for Britain’s departure from the European Union, lawmakers representing various factions are vying to have their say in the Brexit process after they overwhelmingly rejected the government’s divorce agreement two weeks ago. (AP Photo/Matt Dunham)

Acestea sunt foarte departe de programul pe care l-a anunțat Theresa May atunci când a devenit prim-ministru în 2016, când a promis că va rezolva „injustițiile flagrante” ale societății britanice. În loc de asta, ea și-a petrecut majoritatea timpului stingând incendii legate de Brexit. Deși guvernul a introdus 46 de legi din 2017 – aproximativ bine pentru o administrație –, doar 28 nu au fost legate de Brexit. Dacă scădem proiectele de lege pentru Irlanda de Nord (care nu are parlament și depinde astfel de Westminster) și pe cele necesare pentru funcționarea de bază a guvernului, au fost introduse doar 17 noi piese de legislație. Guvernul este de-a dreptul în punctul mort.

Un motiv este lipsa de capacitate. Povara pregătirilor pentru ieșirea din UE împiedică grav serviciile publice, arată Emily Andrews de la think-tankul Institute for Government. Forța de lucru este mutată de ici-colo pentru a face față. Birocrații de la Departamentul pentru Dezvoltare Internațională (care, cel puțin, sunt obișnuiți să se ocupe de republici bananiere instabile) sunt redistribuiți la alte departamente, ca să ajute la planificarea Brexitului. Chiar și înainte de referendum, creștea proporția de proiecte mari guvernamentale în pericol de a fi depășite. Drept rezultat, unele politici sunt amânate. John Manzoni, directorul general al serviciului civil, a pus această situație în birocrateză pură, pe 22 ianuarie, numind-o „începutul unui proces de stabilire a priorităților”.

Unii o acuză pe prim-ministru pentru că a înrăutățit situația. Asistenții altor miniștri se plâng de lipsa unei strategii la Downing Street, acuzând că May nu este capabilă să îți explice prioritățile. Doamna May a adus cu ea obiceiul de la Ministerul de Interne de a se sprijini pe anchete și consultații. Ceea ce părea odinioară o legiferare conștiincioasă pare acum din ce în ce mai mult o frunză de viță pentru indecizie. Anul trecut, un plan care a fost larg dezbătut de reducere a taxelor de înscriere la universități s-a transformat, în schimb, într-o altă revizuire (care a fost amânată de atunci).

Un parlamentar conservator senior descrie metoda de guvernare a doamnei May ca pe un „pugilism curajos”. Luarea rapidă a deciziilor și tranzacționarea în parlament sunt lucruri pentru care ea nu este pregătită. „Este un dar fantastic această capacitate a ei de a nu face nimic”, spune unul dintre foștii miniștri din cabinetul ei, aproape admirativ.

Aliații doamnei May spun că guvernul este pur și simplu constipat. Funcționarilor publici li s-a spus cu optimism să se pregătească să dea drumul la o serie de politici, în anticiparea unui vot cu succes pentru acordul pe Brexit al guvernului, în luna decembrie. „Departamentelor li s-a spus să țină dosarele”, spune un consilier. „Încă le țin.” Brexitul blochează „schema!” – agenda media de la Downing Street, care dictează momentul în care sunt anunțate politicile. O serie de reforme sunt gata să iasă, după ce laxativul legislativ de adoptare a unui acord pe Brexit își va fi făcut efectul, susțin unii consilieri.

S-ar putea să aștepte mult timp. O problemă esențială stă în centrul agendei guvernamentale; nu are voturile necesare. După 2017, conservatorilor le-a lipsit o majoritate în Camera Comunelor. Asta face ca Brexitul, descris de funcționarii publici ca fiind cea mai grea sarcină a guvernului pe timp de pace, să fie și mai dificil. „Nu am avea probleme cu Brexitul dacă am avea o majoritate de 80 de locuri”, spune un consilier guvernamental.

Asta are efecte în lanț. Miniștrii sunt claustrați pe domeniul parlamentar, ca nu cumva să piardă un vot crucial, și astfel petrec mai puțin timp cu munca zilnică. Instabilitatea politică subminează ambițiile ministeriale: de ce să îți bați capul cu negocieri complicate cu Downing Street sau cu Trezoreria, dacă actualii ocupanți s-ar putea să nu mai fie acolo peste șase luni? Chiar și reformele inofensive riscă să fie blocate în bătălii prin intermediari în războaiele Brexit.

Totuși, programul lui May suferă de un defect mai profund. „Există părerea la Downing Street că ar trebui să avem o agendă curajoasă”, spune un consilier ministerial. „Mă îngrijorează că nu știu despre ce este vorba.” După mai bine de doi ani la putere, doamna May și echipa ei nu au reușit să enunțe un plan de rezolvare a acestor nedreptăți flagrante.

Aliații prim-ministrului arată că ea a găsit mai mulți bani pentru Serviciul Național de Sănătate (NHS), a supervizat un plan pentru restructurarea acestui sistem (deși unul care a fost elaborat de NHS, nu de guvernul însuși) și a adoptat unele măsuri mici, dar de succes, cum este raportarea obligatorie a decalajului de plat pe gen pentru marile companii. Dar în marile probleme cu care se confruntă Marea Britanie – slaba creștere a productivității, situația inadecvată a locuințelor, sistemul social care se dărâmă și o perspectivă fiscală sumbră pe termen lung, pentru a numi doar câteva – doamna May pare să fi rămas fără idei.

Agenda ei internă a fost deranjată în mod evident de Brexit, de un serviciu public suprasolicitat și de o aritmetică parlamentară mizerabilă. Dar problema mai mare este că o astfel de agendă abia dacă există.


Acest articol a apărut în secțiunea Marea Britanie din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Agenda absentă”.

Comentarii