Finanțele schimbă regulile la RCA

Polițele s-ar putea scumpi cu până la 20%

78
11 minute de lectură
Foto: Agerpres

Indisciplina în trafic, accidente peste media europeană, majorarea salariilor și scumpirea serviciilor de reparații fac din polița de asigurare auto obligatorie o afacere nerentabilă. Firmele de asigurări pierd, în prezent, pe segmentul RCA. Nici asigurații nu sunt protejați de actuala situație.

De altfel România este obligată de normele europene să liberalizeze piața de RCA. Un recent proiect al Finanțelor, care armonizează legislația locală cu cea europeană ar putea conduce la majorarea primelor de asigurare RCA. Totuși, lărgirea bazei de plătitori, prevăzută prin același act normativ, dar și o serie de alte prevederi care, dacă ar fi adoptate prin acte normative viitoare, ar elimina anomaliile din piață și ar putea să mențină valoarea primelor RCA pe același palier.

Într-un prim scenariu asigurările RCA s-ar putea scumpi cu 20% în următoarea perioadă, având în vedere faptul că rata combinată a daunei, adică valoarea plătită de asigurători pentru compensarea daunelor din accidente acoperite de RCA, este, la acest moment, de aproximativ 120%. Adică, pentru 100 de lei încasați din prime aferente polițelor RCA, asigurătorii plătesc în prezent pentru acoperirea daunelor 120 de lei. „Asigurătorii suferă pe partea de RCA. Rata combinată a daunei a fost de peste 120%, ceea ce înseamnă că firmele de asigurări pierd din linia de business ce vizează RCA”, declara recent, în cadrul unei întâlniri cu presa, organizată de Finmedia și Piața Financiară, Mădălin Roșu, membru al directoratului Omniasig și președinte al Biroului Asigurătorilor Auto din România (BAAR).

Creșterea de tarife va fi posibilă și ca urmare a modificării legislației din domeniu (Legea nr. 132/2017 / Legea RCA), așa cum este preconizată printr-un proiect de lege postat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pe propriul website. Proiectul este în fapt răspunsul MFP către Comisia Europeană, care, în data de 25.07.2019, a transmis Avizul motivat (ultima etapă înainte de trimiterea unui stat membru în fața Curții de Justiție a UE) având ca obiect legislația în vigoare în România referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terțelor persoane (RCA) și pentru posibila încălcare, prin unele dispoziții conținute în aceasta, a unor prevederi ale Directivei 2009/138/CE și ale Directivei 2009/103/CE.

Prin proiectul Ministerului Finanțelor Publice de modificare a Legii nr. 132/2017 se introduc, în principal, cinci modificări de substanță în modul de calcul și funcționare a polițelor RCA. Astfel, o primă modificare vizează abrogarea prevederilor ce limitează cheltuielile administrative și de vânzare ale poliței de asigurare ce pot fi incluse de către asigurători în calculul tarifelor de primă. O altă modificare vizează eliminarea obligației Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) de reglementare a modului de calcul al tarifelor de primă, a criteriilor de risc, a indicilor de încărcare, a coeficienților de majorare și/sau corecție ori a altor instrumente de ajustare a tarifelor de primă, condiții în care calculul va avea în vedere respectarea principiilor actuariale general acceptate.

De asemenea, prin proiectul de lege se propune și abrogarea prevederilor referitoare la posibilitatea suspendării contractului RCA la cererea asiguratului având în vedere hotărârea Curții de Justiție a UE (CJUE) din Cauza Fundo de Garantia Automovel vs Alina Juliana care stabilește faptul că obligația de asigurare este permanentă pe perioada în care vehiculul este înmatriculat/înregistrat, indiferent dacă există sau nu intenția proprietarului de a utiliza acest vehicul. Acest fapt ar putea să ducă însă la o micșorare a primei de asigurare RCA, având în vedere că, în acest fel, se va lărgi baza de plătitori RCA. 

„Este îngrădită libertatea de tarifare“

MFP vizează prin respectivul proiect de act normativ și punerea în acord a prevederilor din cuprinsul Legii nr. 132/2017 ce reglementează modul de distribuire a contractelor RCA cu prevederile Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări, acestea din urmă intrând în vigoare ulterior publicării legii RCA. Prin această modificare, asumarea răspunderii pentru emiterea tuturor contractelor RCA indiferent de canalul de distribuție utilizat, fie direct, fie prin intermediarii de asigurări sau de asigurări auxiliare, revine companiei de asigurare. 

De asemenea, se propun modificări asupra modului de funcționare a „asiguratului cu risc ridicat”. Întrucât Comisia Europeană consideră că prin actualul mod de funcționare este îngrădită libertatea de tarifare prin impunerea unei prime calculate și ofertate de către BAAR și nu de către asigurătorul RCA, propunerea de modificare a legislației are în vedere eliminarea obligației BAAR de ofertare a primei de asigurare în cazul asiguratului cu risc ridicat. Totodată, se are în vedere instituirea obligațiilor BAAR de alocare a asiguratului cu risc ridicat conform politicilor și procedurilor proprii, proceduri interne care stabilesc și condițiile de încheiere a asigurării, asumate de către toți membrii BAAR, precum și de stabilire a unor reguli de conduită aplicabile membrilor săi, inclusiv cu privire la încheierea asigurării RCA în cazul asiguraților cu risc ridicat.

Serviciile scumpe ale service-urilor

Presiuni pentru creșterea costurilor cu primele de asigurare RCA vin însă din zone care încă nu sunt suficient acoperite de legislație. „Sunt câteva hibe legislative care permit anumitor jucători din zona de reparații să crească în mod nejustificat, din punctul nostru de vedere, costurile asociate reparațiilor. Creșterea costurilor de reparații se traduce în creșterea ratei daunei pe termen lung, iar pe viitor putem asista la un impact direct al acestor costuri în primele de asigurare. Practic, service-ul este liber să facă ce vrea. Asigurătorul nu poate negocia niște tarife pe baza unor volume sau pe baza unor relații economice, și atunci ne trezim cu astfel de derapaje, care în final nu fac bine nimănui“, arăta Mădălin Roșu. „În Marea Britanie, exagerarea unor daune este tratată drept fraudă”, completa președintele BAAR. Acesta atrăgea atenția și asupra faptului că există proiecte de acte normative în parlament care ar putea să amplifice aceste probleme.

În plus, o altă zonă de unde vin pierderile pe segmentul RCA este acela al „samsarilor durerii”, cum sunt caracterizați unii avocați de către reprezentanții asigurătorilor. „În prezent, există o întreagă rețea de unde avocații obțin informații despre victimele accidentelor rutiere: de la spital, morgă sau Poliție. Despăgubirile obținute de victimele accidentelor rutiere în instanțe sunt erodate foarte mult de acești intermediari. Un comision de 30% a devenit deja banal, dar există avocați care au recunoscut că încasează chiar și 60% din despăgubirile obținute. Iar uneori aceste daune ajung și la 1 milion de euro. În instanțe au existat însă și cazuri în care judecătorii au redus substanțial nivelul comisionului încasat de reprezentanții legali, dar aceștia și-au schimbat strategia, obținând de la păgubiți împuternicirea de a încasa despăgubirea, după care solicită virarea sumelor obținute în conturile personale, urmând ca apoi să facă mai departe transferul către victime. Există și cazuri în care victimele nici nu cunosc valoarea sumelor solicitate în numele lor, precum și situații de cumpărare a drepturilor litigioase”, a mai explicat Mădălin Roșu.

Un lucru bun adus de Legea RCA este trecerea în legislație a modului de calcul aferent daunelor morale pentru vătămările din accidente rutiere. Din păcate însă, măsura nu a fost dusă până la capăt „Lucrul rău este că din 2017, de când a apărut această prevedere, deși există obligație pentru Ministerul Sănătății și ASF de a emite un ordin care să expliciteze modul de calcul al daunelor morale, acest lucru nu se întâmplă.

Eliminarea din piață a acestor anomalii ar reduce prima de asigurare RCA și ar fi benefică atât pentru asigurați, cât și pentru asigurători.

Care sunt încălcările constatate de CE?

În motivarea proiectului de lege al MFP, se arată că în opinia Comisiei Europene noua legislație în domeniul asigurării de răspundere civilă auto, adoptată în 2017, a introdus o serie de obligații, în special obligația asigurătorilor de notificare prealabilă sistematică a modificărilor aduse primelor de asigurare de răspundere civilă auto (RCA), limitarea ponderii costurilor administrative și de vânzare la calcularea primelor de asigurare, obligația ca plafoanele pentru primele plătite de clienții cu risc ridicat să fie calculate pe baza „tarifelor de referință”, limitarea criteriilor de segmentare în funcție de riscuri la cele de care asigurătorii pot ține seama la calcularea primelor lor, toate aceste prevederi fiind incompatibile cu Directiva 2009/138/CE (Solvabilitate II). Astfel, cu privire la prevederile Legii nr. 132/2017, Comisia Europeană scoate în evidență faptul că, potrivit articolului 18 alineatul (4) „cheltuielile administrative și de vânzare ale poliței de asigurare, incluse în tariful de primă, nu pot depăși cumulat 25% din tariful rezultat”.

Foto: Agerpres

O încălcare a prevederilor art. 21 și art. 181 din Directiva 2009/138/CE (Solvabilitate II) o reprezintă în opinia Comisiei Europene și prevederile articolului 18 alineatul (3) din Legea nr. 132/2017, acestea limitând baza de calcul și modul de calcul al tarifelor de primă RCA utilizat de către asigurătorii RCA la cele reglementate de către ASF prin legislația secundară: „În calculul tarifului de primă, asigurătorii RCA pot folosi criterii de risc, indici de încărcare, coeficienți de majorare și/sau corecție ori alte instrumente de ajustare a tarifelor stabilite prin reglementări ale ASF”.

În condițiile arătate mai sus, Comisia Europeană a invitat guvernul român să transmită, în conformitate cu articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, observații cu privire la concluziile Comisiei și să transmită documente suplimentare care să clarifice interpretarea oficială a unor alte articole asupra cărora Comisia nu s-a pronunțat ca fiind încălcări, dar care sunt susceptibile a încălca legislația europeană.

În răspunsul său din 20 noiembrie 2018 la scrisoarea de punere în întârziere, Guvernul României a furnizat mai multe clarificări și și-a exprimat intenția de a modifica o parte din dispozițiile legislative menționate în scrisoarea de punere în întârziere. Ca urmare a analizării răspunsului oficial primit din partea României, cât și a proiectului de modificare a legislației naționale propus de către autoritățile române, Comisia Europeană a considerat că prevederile legislației naționale din România actuale cât și unele dintre cele propuse contravin prevederilor legislației europene, condiții în care, în data de 25.07.2019, a transmis un Aviz motivat prin care a invitat România să adopte într-un termen de maximum două luni de la primire toate măsurile necesare pentru a se conforma prevederilor acestuia. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele