În tranșeele războiului comercial: bătălia monedelor

54
A television screen shows news about the United States Federal Reserve's decision to lower interest rates by a 1/4 point on the floor of the New York Stock Exchange in New York, New York, USA, 31 July 2019. The United States Federal Reserve lowered the key interest rate quarter a point for the first time since the 2008 financial crisis. EPA/JUSTIN LANE
6 minute de lectură

Primele două mari puteri economice ale lumii, SUA și China, s-au poziționat, de ceva vreme, în tranșeele războiului comercial, în care arma de luptă este taxa vamală. Orice taxă aplicată importurilor, însă, se reflectă în prețuri, pune presiuni inflaționiste deci și, uneori această armă se transformă în bumerang. Războiul comercial s-a extins însă și pe teritoriul monetar, cu mișcări anticipate de piețele financiare, dar care urcă și probabilitatea producerii unei recesiuni.

 La 1 august, președintele american Donald Trump, printr-o serie de tweet-uri, a anunțat impunerea de tarife suplimentare, de 10%, pe bunuri produse de China, în valoare de 300 de miliarde de dolari. Aceste tarife suplimentare vor fi puse pe bunuri cum sunt telefoanele mobile, jucăriile, încălțămintea și alte bunuri de larg consum. Aceste tweet-uri au cauzat o cădere a bursei de valori americane, cele mai lovite companii fiind retailerii (de exemplu, prețul acțiunilor Best Buy a scăzut cu 7%, al Alibaba cu peste 4%). Însă și cursurile acțiunilor companiilor de tehnologie au înregistrat pierderi (Apple, Intel, Nvidia, Qualcom). Mai târziu, în aceeași zi, președintele Trump a revenit și a menționat că, dacă este cazul, procentul de 10% poate fi majorat până la 25%. Această majorare a tarifelor vine după impunerea de către Statele Unite, în 2018, a unor tarife pe bunuri în valoare de 250 de miliarde de dolari, produse industriale importate din China.

Ulterior, în 5 august, banca centrală a Chinei a permis deprecierea renminbi față de dolar. Acesta s-a depreciat cu mai mult de 2% și a ajuns la un curs de peste 7 renminbi pentru un dolar american, nivel nemaiatins de mai bine de 10 ani. Urmarea acestei acțiuni a venit tot în 5 august: Trezoreria Statelor Unite a declarat oficial China ca țară care își manipulează moneda („currency manipulator”).

Tot în 5 august, guvernul chinez a ordonat companiilor de stat chinezești să oprească achizițiile de produse agricole americane (tranzacții în valoare de aproximativ 10 miliarde de dolari).

Aceste acțiuni din partea Statelor Unite și a Chinei au generat, în 5 august, un episod global de aversiune la risc semnalizat de: scăderea abruptă a burselor de valori, deprecierea unor monede (cum ar fi dolarul australian și cel neozeelandez), aprecierea altora, văzute ca active sigure (yenul japonez și francul elvețian), scăderea yield-urilor – semn de încetinire a creșterii economice (de exemplu, toată curba de randament a Germaniei a devenit negativă), creșterea abruptă a indicelui VIX (indicator de aversiune la risc), creșterea prețului aurului (indicator de aversiune la risc), scăderea prețului petrolului (semnal de încetinire a creșterii economice), creșterea substanțială a prețului bitcoin. Deși în 6 august bursele globale au înregistrat corecții pozitive, cel mai probabil, episodul de aversiune la risc va continua.

Consumatorii achită factura războiului

Consumatorii din Statele Unite vor fi afectați, prin majorarea prețurilor bunurilor importate din China. Această majorare a prețurilor va constitui un factor de reducere a consumului. Cum aceste bunuri nu vor putea fi produse mai ieftin în Statele Unite, majorarea prețurilor de vânzare va avea un impact negativ și asupra creșterii economice. Deci decelerare economică în condițiile unor presiuni inflaționiste.

LONDON, ENGLAND - AUGUST 15: In this photo illustration a visual representation of the digital currency Bitcoin sinks into water on August 15, 2018 in London, England. Most digital currencies including Bitcoin, (BTC) Ethereum, (ETH) Ripple (XRP) and Stella (XLM) have seen a dramatic fall in their prices throughout 2018 amid a 'mass sell-off'. In December 2017 the price of BTC hit $20,000 USD but has since fallen to around $6000 USD.   (Photo Illustration by Dan Kitwood/Getty Images)

Însă economia Statelor Unite este într-o poziție solidă: creșterea economică, deși în decelerare, ca urmare a reducerii impactului stimulilor fiscali, este robustă, rata șomajului este extrem de redusă și, de asemenea, rata inflației este redusă (1,6%). Mai mult, spre deosebire de alte țări dezvoltate, banca centrală americană, FED, are spațiu de manevră în ceea ce privește utilizarea ratei de dobândă ca instrument de politică monetară (rata curentă de politică monetară fiind de 2,25%).

Ca urmare, economia americană este pregătită să absoarbă un șoc negativ cauzat de intensificarea războiului comercial cu China.

O creștere și mai lentă

Reducerea cererii de export va avea un impact negativ asupra industriei și, în condițiile în care această reducere a cererii externe nu este compensată de o majorare a cererii interne, va avea un efect negativ asupra creșterii economice. Rata de creștere economică a Chinei este deja în decelerare. Rata de creștere economică înregistrată în trimestrul al II-lea 2019 este cea mai redusă din ultimii 27 de ani.

Cum răspunsul Chinei a fost deprecierea cursului de schimb, acest lucru ajută, pe de o parte, la creșterea exporturilor, însă, pe de altă parte, lovește populația care are economii în renminbi. Aceeași replică a folosit și Rusia, ca răspuns la sancțiunile americane și europene cauzate de invadarea Ucrainei. Rezultatul a fost creșterea cu peste 2000 USD (20%) a prețului bitcoin. În China sunt restricții la transferul liber al valutei (în special din China în alte state). Cum transferul unei criptomonede nu poate fi controlat/restricționat de autorități, criptomonedele sunt folosite pentru transferul de fonduri atunci când autoritățile impun restricții la circulația liberă a capitalului. Și, de asemenea, criptomonedele, deși foarte volatile, pot fi un mijloc de păstrarea a valorii în situații extreme (de exemplu, hiperinflație, restricții de deținere a valutei sau conversia forțată de către autorități a valutei deținute de companii și populație în moneda locală). Prin urmare, cererea de criptomonede (și, în special, de bitcoin) a crescut. Probabil, o bună parte din aceasta a venit din China.

Risc de recesiune globală

Asupra economiei globale, acest război comercial are capacitatea de a genera un episod puternic de aversiune la risc. De exemplu, în 5 august, indicele Dow Jones a scăzut cu peste 700 de puncte, iar în timpul ședinței bursiere a arătat și scăderi de 900 de puncte. Acest episod, în cazul în care sancțiunile de o parte și de alta vor continua, poate genera recesiune în anumite țări, volatilitate a monedelor și a ratelor de dobândă, precum și repatrieri ale fluxurilor de capital.

Într-un asemenea scenariu, România ar fi afectată negativ, deoarece înregistrează deficite gemene ce trebuie finanțate, inclusiv extern. În 2019, în condițiile unui vârf de ciclu economic, pe o economie încălzită, România va înregistra, cel mai probabil, atât deficit de cont curent, în jurul valorii de 5% din PIB (5% fiind considerat un nivel de atenție), cât și un deficit bugetar, probabil mai mare de 3% din PIB (care va continua să se majoreze și în anii următori). Un factor de accentuare a șocului este și faptul că România este pe o traiectorie de divergență cu grupul de țări central și est-europene din Uniunea Europeană (care, majoritatea, au excedente de cont curent și deficite bugetare reduse sau chiar excedente).

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele