Nevoia de educație financiară

417
5 minute de lectură

Educația financiară, abilitatea oamenilor de a înțelege oportunitățile, dar și riscurile unor investiții personale, nu a fost nicicând mai evident necesară ca în ultimii ani. Profesiile din lumea modernă presupun o varietate de cunoștințe despre finanțe, bani, investiții, oportunități.

Foto: Agerpres / AP

Potrivit OECD, educația financiară este procesul prin care, în baza informării, a instrucției sau a consilierii acordate în mod obiectiv, consumatorii își dezvoltă deprinderile și gradul de încredere astfel încât să conștientizeze riscurile și oportunitățile de ordin financiar. În plus, arată OECD, aceștia își îmbunătățesc capacitatea de a înțelege produsele financiare, inclusiv riscurile asociate acestora, de a face alegeri în cunoștință de cauză, de a ști unde să se adreseze pentru sprijin, de a întreprinde orice alte acțiuni, în mod eficient, cu scopul de a obține bunăstare, echilibru și protecție financiară.

În România, educația financiară este la un nivel foarte scăzut. De exemplu, conform unui studiu Standard & Poor’s publicat în anul 2014, gradul de educație financiară în România este la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Astfel, România a obținut un scor de 22% vs 52% media Uniunii Europene vs 71% în Danemarca și Suedia. Germania a obținut un scor de 66%, iar Marea Britanie, de 67%.

La începutul lunii septembrie, CFA Society România  a lansat inițiativa Generația I – Generația Independența, prin care dorește ca, împreună cu partenerii programului, să ofere resurse de educație financiară către public.

De ce este importantă educația financiară?

Cu cât o persoană are un grad de educație financiară mai ridicat și este mai bine informată, cu atât va lua decizii (financiare) mai bune. Cu cât o parte cât mai mare dintr-o societate ia decizii bune, cu atât societatea în ansamblul său se dezvoltă mai puternic.

Astfel, conform aceluiași studiu, cu cât gradul de educație financiară este mai ridicat, și țara respectivă este mai dezvoltată (în termeni de PIB/locuitor).

Nivelul scăzut de educație financiară din România este strâns corelat cu:

– gradul redus de bancarizare (active bancare în PIB) – unul dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană.

– participarea redusă a publicului pe piața de capital – conturile individuale de tranzacționare deschise pe Bursa de Valori București sunt pe un trend descendent, deși acțiunile cotate pe Bursa de valori București au înregistrat randamente consistente.

– utilizarea redusă a instrumentelor alternative de investiții și economisire – de exemplu, investițiile în fonduri mutuale, deși pe un trend de creștere, sunt încă reduse, dacă ne raportăm la resursele disponibile în economie; de asemenea, participarea la Pilonul III de pensii este redusă, în pofida facilităților fiscale disponibile.

Mai mult, chiar conceptul de educație financiară este înțeles greșit: 75% dintre români confundă educația financiară cu un comportament moderat din punct de vedere financiar, respectiv obiceiul de a împrumuta bani doar dacă sunt siguri că îi pot înapoia. Iar sursa educației financiare pentru 95% din tineri este familia (conform unui studiu Erste), în vreme ce numai 9% își iau informațiile de la școală.

Consecința în ceea ce privește obiceiul de economisire și învestire pe termen lung, respectiv pentru vârsta pensionării, este că doar 15% dintre românii chestionați depun eforturi în această direcție.Lipsa educației financiare, precum și a comportamentului de economisire sistematică conduce la dependența oamenilor de alte surse de sprijin financiar, cum sunt statul sau copiii. Însă, din cauza trendurilor demografice (migrație, spor natural negativ), precum și îmbătrânirii populației, sistemele publice de pensii bazate pe beneficii definite vor avea probleme din ce în ce mai mari de sustenabilitate. Această situație este deja vizibilă la nivel internațional și are ca efecte majorarea vârstei de pensionare, creșterea taxelor de asigurări sociale pentru a putea susține sistemele publice de pensii, precum și reîntoarcerea în câmpul muncii, din lipsă de venituri, a multor persoane pensionate. Din păcate, la fel ca multe lecții ale vieții, și în cazul educației financiare experiența este cel mai bun profesor. Iar efectele crizei din 2008, cu prăbușirea prețurilor pieței imobiliare, devalorizarea leului și pierderea locurilor de muncă, a lăsat urme adânci în viețile oamenilor, dar câți au înțeles că ar fi putut evita un  colaps al finanțelor personale dacă ar fi luat o decizie financiară prudentă? Acumularea unor cunoștințe financiare minimale este esențială pentru o viață confortabilă. Abilitatea de a gestiona un buget de familie, de a economisi la timp, de a lua credite atunci când ai nevoie de ele, de a investi banii prudent face diferența între prosperitate și sărăcie.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele