Coaliția guvernamentală, formată din PSD și ALDE, a modificat substanțial Codul penal, dezincriminând fapte care duc la clasarea a peste 4.500 de dosare aflate pe rol. Prejudiciul pentru doar două dintre faptele penale care au fost modificate, abuzul în serviciu și neglijența în serviciu, nu va mai putea fi recuperat. Suma totală este de 1,2 miliarde de euro, în estimarea Parchetului General.

Doar PSD și ALDE au inițiat și au votat modificarea Codului penal, care redefinește faptele de corupție astfel încât mai marii zilei să scape de dosare și chiar de condamnări. UDMR nu a susținut modificările și nu le-a votat, însă prezența în sala de ședințe a Parlamentului a asigurat cvorumul pentru ca maltratarea faptelor de corupție să fie legală.

176 de amendamente ale partidelor de opoziție, PNL și USR, nici nu au fost dezbătute. Nici măcar cele propuse de UDMR, formațiune care susține Guvernul.

O dezbatere colorată și zgomotoasă a avut loc în Parlament, oamenii au ieșit firav în Piața Victoriei (mai puțin de 2.000 de protestatari), însă PSD și ALDE nu s-au abătut de la programul de modificare rapidă, în sesiune extraordinară, a Codului penal.

Întrebat de jurnaliști cum răspunde acuzației că ar fi principalul beneficiar al acestor modificări, Liviu Dragnea a spus: „Credeți că ăștia mă lasă să scap? Să fim serioși!”

Abuzul în serviciu – faptă care a impus condamnări definitive în zeci de cazuri – nu va mai putea fi instrumentul prin care elita politică și administrativă să poată fi adusă în fața instanței prin redefinirea articolului 297 din Codul penal. Doar dacă abuzul duce la beneficii patrimoniale pentru sine sau pentru rude până la gradul al II-lea se va putea considera că avem de-a face cu o faptă penală. De asemenea, pedepsele s-au micșorat. Și traficul de influență, și mărturia mincinoasă, alături de neglijența în serviciu s-au redefinit, astfel că se restrânge puterea de acțiune a luptei împotriva corupției.

Parchetul General, DNA, alături de partidele de opoziție, împreună cu 12 ambasade ale statelor occidentale au protestat față de aceste modificări. Într-o analiză care a fost dată publicității, Parchetul General a arătat că abordarea coaliției de guvernare încalcă practica europeană și convenții internaționale.

Ce arde în Codul penal

Abuzul în serviciu a fost dezincriminat parțial prin art. 297, prin impunerea unui prag mic, de 1.900 de lei, însă redefinirea golește de conținut practica judiciară care a adus în fața instanței mii de politicieni și funcționari publici. Modificarea consideră abuz doar dacă se obține folos pentru sine, membru de familie sau afini. S-a micșorat pedeapsa și s-a eliminat interdicția de a ocupa o funcție publică. Iată noua definiție a art. 297: „Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă.”

De asemenea, abuzul în serviciu nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern. De adăugat că sporul de pedeapsă la concursul de infracțiuni poate fi de maximum 3 ani, care se adună la pedeapsa cea mai grea. O altă înlesnire este achitarea integrală a prejudiciului în cazul unei serii întregi de infracțiuni, printre care și cele de corupție sau asimilate celor de corupție. Plata prejudiciului va reprezenta o circumstanță atenuantă.

Codul penal a dezincriminat total neglijența în serviciu. S-a abrogat articolul care prevedea o pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani pentru această infracțiune.

Traficul de influență este și el reinterpretat. Făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

Darea de mită, și ea este înlesnită de noile prevederi. Mai exact, este limitată considerabil ancheta procurorilor prin impunerea unui termen limită de un an. „Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârșirii acesteia”, este noul articol din Codul penal.

Ca și în cazul Codului de procedură penală, nu mai pot fi făcute publice date din dosar până când sentințele nu sunt definitive. Practic, când este vorba despre persoane cu funcții publice, motivele anchetării devin secrete.

Anchetele devin mai anevoioase printr-o serie de modificări care îi țin cu mâinile legate pe anchetatori în privința declarațiilor de martori. De pildă, dacă ești fost soț sau amant/ă a unei persoane cercetate, mărturia ta nu mai este luată în considerare – faci parte din familie (sic!). Nu este infracțiune refuzul de a face declarații prin care persoana se autoincriminează. Nici refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare. Nu este infracțiune nici modificarea și retractarea declarației care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului. Și pentru ca ancheta să fie cu adevărat dificilă, nu este infracțiune nici simpla divergență de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos al acestora.

S-au dezincriminat și alte fapte, care au constituit punctul de pornire al mai multor dosare, cum ar fi cazul Belina. Prin noul Cod, nu mai este infracțiune favorizarea făptuitorului prin emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative, pronunțarea sau dispunerea soluțiilor sau măsurilor de către organele judiciare în cauzele cu care acestea sunt învestite.

Favorizarea infractorului nu mai este faptă penală dacă este săvârșită de un membru al familiei sau rude până la gradul al doilea.

A fost modificată definiția grupului infracțional organizat. Se înscrie într-o astfel de categorie numai cel care are scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

O prevedere dezincriminată, referitoare la deținerea de arme, chiar a stârnit glume în timpul dezbaterilor. Stelian Ion, de la USR, a întrebat de ce se modifică și acest articol. „Care aveți arme?”, a întrebat el. „Eu”, i-a răspuns, sec, președintele Comisiei speciale, Florin Iordache (PSD).

Reacția procurorilor

Parchetul General a publicat o analiză în care argumentele sunt expuse la rece.

Noua definiție a abuzului în serviciu „restrânge nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infracțiunii” și va duce la clasarea mai multor dosare, arată Ministerul Public.

În perioada 2014-2017, prejudiciul cauzat de persoanele trimise în judecată pentru această infracțiune este de peste 4 miliarde de lei. De asemenea, potrivit Parchetului General, abrogarea infracțiunii de neglijență în serviciu lasă „în afara sferei incriminării penale faptele ilicite săvârșite din culpă care aduc atingere drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice”. În perioada 2014-2017, au fost trimise în judecată, la nivelul Ministerului Public, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu 233 de persoane, iar prejudiciul creat prin neglijență în serviciu a fost de peste 5 milioane de lei.

Ca urmare a restrângerii sferei subiectului activ al infracțiunii de abuz în serviciu, o categorie largă de funcționari va fi exceptată de la răspunderea penală în condițiile în care aceștia și-ar încălca atribuțiile reglementate în mod expres prin lege, consecința imediată fiind adoptarea unor soluții de clasare în cauzele aflate în cursul urmăririi penale și de achitare în cauzele în care s-a dispus trimiterea în judecată. De asemenea, reducerea limitelor pedepselor va opera asupra reducerii termenului privind prescripția răspunderii penale, ceea ce va conduce la încetarea procesului penal în multe dosare. Totodată, restrângerea sferei beneficiarilor folosului material necuvenit doar la soț, părinți, frați și afini până la gradul II legalizează practic celelalte fapte de abuz în serviciu ale funcționarului public săvârșite cu scopul de a obține un folos material necuvenit pentru alte rude apropiate sau alte persoane.

De asemenea, Parchetul General acuză că restrângerea domeniului de aplicabilitate al infracțiunii privind abuzul în serviciu încalcă dispozițiile Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției adoptată la New York, în 2003, iar forma propusă pentru modificarea articolului 297 din Codul penal (abuzul în serviciu) excede aspectelor analizate de Curtea Constituțională, care nu a pus în discuție limitarea sferei de aplicabilitate a infracțiunii.

„Ca urmare a analizei codurilor penale ale mai multor state membre ale Uniunii Europene, a rezultat că multe dintre acestea conțin incriminări generice ale faptei de abuz în serviciu și neglijență în serviciu. Statele care nu au în legislația lor penală astfel de incriminări, cu caracter generic, au în schimb o pluralitate de alte infracțiuni, care în dreptul penal românesc ar fi calificate ca abuz în serviciu”, mai arată comunicatul Parchetului.