Exercițiu de trei minute: să-și imagineze românii că teatrul prost din Marea Britanie are loc în România.
Un lider populist, nu foarte dotat la minte, dar cu ambiții gigantice, se află în campanie electorală și furnizează alegătorilor cireașa de pe tort a retoricii anti-eurosistem: să decidă românii dacă Uniunea Europeană ne face bine! Cui se adresează? Celor cărora le vinde, de 2 ani și 4 luni, aceleași minciuni: că UE ne-a distrus fabricile (nu politicienii care le-au oferit pe comisioane grase), că UE ne-a pulverizat agricultura (nu funcționarii statului care n-au știut să negocieze plățile directe), că UE și NATO finanțează protestele, pentru a se răzbuna pe el, faraonul „care este”. Se bazează exact pe voturile oamenilor neinformați, needucați, săraci (și sunt o groază, atât de bine a guvernat PSD!) și prinși nepregătiți pentru mediul concurențial. Știe exact ce face – vedeți, nici nu-i necesar să-i pronunț numele, știm cu toții despre cine vorbim!
De ce ar scoate România din Uniunea Europeană
Care a fost gogoașa înghițită de britanici? „Ne luăm țara înapoi”. Sună cunoscut, nu? Doar că la noi este vorba despre a o scoate din mâinile mafiei din țară, deoarece, îndrăznește să crezi, după două milenii de apărare la frontiere, tocmai am fost ocupați din interior. Ei bine, probabil că britanicii acum regretă. …Dar să revenim la exercițiul nostru! Economia României este o glumă pe lângă cea a Regatului Unit, și iată, totuși, câte provocări financiare au britanicii în față! Ce ar însemna pentru România extragerea din construcția instituțională europeană? O crimă. Nu avem nici măcar 10 la sută din soliditatea economiei britanice, de atuuri (pământ bun, resurse cu nemiluita, școală de înaltă calitate) au avut grijă guvernele PSD și Tăriceanu, mai avem niște ape minerale, sarea și vreo 10 companii naționale care scot profit. Dar ne-a mai rămas ceva – priviți din nou documentarul „Aici nu-l avem decât pe Dragnea”, realizat de jurnalistul german Paul Arne Wagner, cel care a fost ridicat de jandarmi în timp ce filma și aruncat în dubă, în timpul protestelor din iunie 2018.
Există două scenarii viabile, cu argumente egale ca forță: 1 – PSD și ALDE vor să scoată România din Uniunea Europeană pentru a scăpa de presiunea legată de respectarea valorilor statului de drept. Avantaj: își păstrează averile, deoarece nu se va mai pune problema condamnării, de vreme ce legislația va fi adaptată intereselor de clan. Dezavantaj: pentru România. Exodul masiv va goli țara, vor pleca exact românii care au mintea și determinarea de a construi, de a ridica nivelul de trai al comunităților lor, cu ajutorul banilor europeni. 2 – PSD și ALDE nu vor să scoată România din Uniunea Europeană, ci să se alăture așa-numitului „grup Salvini”, al „suveraniștilor”, după ce vor fi date afară din familiile politice unde sunt afiliate. Salvini deja a invitat PSD să se alăture „proiectului” său. Avantaj: creșterea puterii populiștilor la nivelul Parlamentului European le va sufla vânt în pânze. Vor fi momiți în continuare să strângă relațiile cu FIDESZ-ul lui Viktor Orban, cu Partidul Dreptate și Justiție al lui Jaroslav Kaczynsky, cu Adunarea Națională a lui Marine le Pen, cu Partidul Libertăților din Olanda, condus de Geert Wilders, sau cu Jimmie Akesson, liderul Democraților Suedezi. Dar mai sunt germanii din Alternative fur Deutschland și FPOE, partidul austriac condus de Heinz-Christian Strache. Există între liderii acestor formațiuni și divergențe doctrinare, există critici între ei, dar au un numitor comun: o voință de putere sordidă care merge spre schimbarea regulilor din eurosistem. Și dacă ar fi vorba despre apărarea și promovarea identității naționale, n-ar fi nicio pagubă, deoarece aceasta este frumusețea proiectului european: unitate în diversitate. Însă e doar populism deșănțat, boală psihică. Ce li se poate promite românilor din PSD și ALDE? Protecție! Necesitatea respectării statului de drept va căpăta umbre, apoi va fi trasă pe tușă, apoi vor transforma proiectul european în pulbere.
Ce au „uitat” PSD și ALDE să facă pentru România
Diferența dintre acești corifei ai „suveranismului” european și troglodiții noștri este că România nu a atras banii europeni cuveniți, prin urmare nu are nici infrastructură (rutieră, feroviară), nici spitale, nici școli care să o îndreptățească să se numească stat civilizat. România a rămas într-o înapoiere care, dacă nu ar exista modelul administrațiilor din vestul țării, ar putea foarte bine să fie ștampilată cu eticheta incompetenței. Iar acum, din nou, vin alegerile. Și deoarece nu au cu ce să se laude, vectorii populismului românesc cumpără tăcere. Pentru liniștea lor personală, îndatorează masiv statul. N-ar fi nicio problemă dacă banii ar merge în investiții, în autostrăzi, în locuri de muncă, deoarece din creșterea economică s-ar putea plăti mai ușor creditele și dobânzile. Dar cu toate că se laudă că încă au loc de împrumutat, căci datoria publică n-a ajuns la nivelul de pericol, acești bani nu se văd în productivitate. Creșterea pensiilor și a salariilor a fost înghițită de scumpirile fără precedent, o arată cifrele Institutului Național de Statistică lună de lună. Dar pe cine interesează din PSD? Vă readuc aminte ce afirma Margaret Thatcher: socialismul nu durează decât până se termină banii altora.
…Cum spuneam, Marea Britanie, care acum un secol deținea a cincea parte a Globului, avea în momentul votului pro-Brexit o economie solidă. Pe noi, depărtarea de Uniunea Europeană ne-ar ruina de-a dreptul.