Promisiunile și pericolele biologiei sintetice

AUCKLAND, NEW ZEALAND - MAY 27: Products and equipment used in the research and development of synthetic high products are seen at a laboratory on May 27, 2014 in Auckland, New Zealand. All synthetic products are now banned in New Zealand until a testing regime is in place. 148 retailers have lost their licence to sell synthetics and 35 brands have been pulled from shelves. (Photo by Fiona Goodall/Getty Images)

Reproiectarea vieții

Ediția tipărită | Lideri – 4 aprilie 2019

PENTRU ULTIMELE patru miliarde de ani, singurul mod ca viața de pe Pământ să producă o secvență de ADN – o genă – a fost prin copierea unei secvențe care exista deja. Uneori, gena era deteriorată sau amestecată, copierea era imperfectă sau realizată în mod repetat. Din această materie primă s-au născut gloriile selecției naturale. Da, sub toate acestea, gena năștea altă genă.

Acest lucru nu mai este adevărat. Genele pot fi scrise acum de la zero și editate în mod repetat, ca și textul dintr-un procesor de cuvinte. Capacitatea de a da naștere unor lucruri vii prin ingineria pe care o deschide acest lucru reprezintă o schimbare fundamentală a modului în care ființele umane interacționează cu viața planetei. Ea permite producerea de tot felul de lucruri care erau greu sau chiar imposibil de produs înainte: farmaceutice, combustibili, textile, alimente și parfumuri pot toate să fie construite moleculă cu moleculă. Ceea ce pot face și ce pot deveni celulele poate fi realizat și asta prin inginerie. Celulele imunitare pot fi instruite să urmeze prescripțiile medicilor; celulele stem pot fi stimulate mai mult ca să se transforme în țesuturi noi; ouăle fertilizate pot fi programate ca să dea naștere unor creaturi foarte diferite de părinții lor.

Fazele incipiente ale acestei „biologii sintetice” schimbă deja multe procese industriale, transformând medicina și începând să ajungă la lumea consumatorilor. Progresul poate fi lent, dar cu ajutorul noilor instrumente și cu o doză mare de învățare a mașinilor, producția manufacturieră biologică ar putea să ofere, în cele din urmă, unele tehnologii realmente de abundență. Din lemnul sau coralul sintetic pot crește clădiri. Mamuții produși din celule de elefant supuse ingineriei genetice ar putea să colinde în viitor prin Siberia.

Scara schimbărilor potențiale pare greu de imaginat. Dar dacă ne uităm în urmă la istorie, vedem că relațiile omenirii cu lumea vie au suferit trei mari transformări; exploatarea combustibililor fosili, globalizarea ecosistemelor lumii după cucerirea europeană a Americilor și domesticirea recoltelor și a animalelor în zorii agriculturii. Toate acestea au adus prosperitate și progres, dar cu efecte secundare dăunătoare. Biologia sintetică promite o transformare similară. Pentru a profita pe deplin de promisiune și a minimiza pericolele, e bine să învățăm din lecțiile trecutului.

Noua biologie pune totul sub semnul întrebării

Să începem cu cea mai recentă dintre aceste mutații anterioare. Combustibilii fosili le-au permis oamenilor să genereze o expansiune economică remarcabilă în prezent, folosind productivitatea biologică din ere revolute, înmagazinată în cărbune și petrol. Dar s-a pierdut multă natură virgină, iar atomii de carbon care au văzut atmosfera ultima dată acum sute de milioane de ani au întărit efectul de seră al planetei într-un grad care s-ar putea dovedi catastrofal. Aici, biologia poate face sintetic mult bine. Ea este deja folosită pentru a înlocui unele produse făcute din substanțe petrochimice; cu timpul, ar putea să înlocuiască și unii combustibili. Săptămâna acesta, Burger King a introdus în unele restaurante ale sale un Whopper fără carne de vită, care își obține gustul de carne dintr-o proteină de plantă, modificată prin inginerie; astfel de inovații ar putea să ușureze în mod substanțial trecerea la diete mai puțin costisitoare pentru mediu. Ele ar putea fi folosite și pentru a obține mai mult din mai puțin. Plantele și microbii lor din sol ar putea să producă propriile lor îngrășăminte și pesticide, rumegătoare fără efectele de gaze de seră, deși va fi nevoie de politici publice, precum și de semnale din partea pieței pentru a ne asigura că biologia sintetică conduce la asemenea scopuri lăudabile de mediu. 

Al doilea exemplu de modificare biologică extensivă a lumii este bursa lui Columb, în care noua rețea globală de comerț a secolului al XVI-lea a pus împreună creaturile Lumii Noi cu cele ale Lumii Vechi. Caii, bumbacul și vitele au fost introduse în Americi; porumbul, cartofii, ardeii iuți și tutunul, în Europa, Africa și Asia. Ecosistemele în care trăiesc ființele umane au devenit globalizate ca niciodată înainte, ceea ce a dus, per ansamblu, la o agricultură mai productivă și la o alimentație mai bogată pentru mulți. Dar au existat și consecințe dezastruoase. Pojarul, variola și alți patogeni au devastat Lumea Nouă ca un incendiu de pădure, retezând zeci de milioane de vieți omenești. Europenii au folosit această catastrofă ca pe o armă, cucerind tărâmuri depopulate și distruse de molimă.

Biologia sintetică ar putea să creeze astfel de arme în mod intenționat: patogeni meniți să slăbească, să anihileze sau să ucidă și poate și să se limiteze la un tip anume de ținte. Aici există suficiente motive de îngrijorare, dar nu pentru alarmă imediată. O astfel de utilizare, ca arme, ar avea nevoie, ca și restul biologiei sintetice de vârf, de echipe extrem de bine pregătite, cu resurse semnificative. Iar armatele au deja o mulțime de moduri în care să distrugă orașele și să omoare oamenii în număr mare. Când vorbim de distrugere în masă, o boală este un slab substitut pentru o armă nucleară. În plus, comunitatea biologiei sintetice de azi are idealuri de deschidere și de muncă în serviciul public, mai înalte decât în multe domenii mai vechi. Menținută și dezvoltată, această cultură ar trebui să servească drept sistem imunitar puternic împotriva elementelor adverse.

Cea mai timpurie transformare biologică – domesticirea – a produs ceea ce a fost până acum cea mai mare schimbare în modul în care oamenii își trăiesc viața. La început din întâmplare, apoi cu un scop urmărit, oamenii au cultivat cereale pentru a avea mai multă hrană, au crescut animale să fie mai docile, câini mai ascultători și pisici să fie companioni mai buni (ultimul este un succes parțial, în cel mai bun caz). Asta a permis noi densități de populație și noi forme de organizare socială: piața, orașul, statul. Oamenii s-au domesticit pe ei înșiși, nu doar recoltele și animalele, creând spațiu pentru corvoada agriculturii de subzistență și pentru ierarhii politice opresive.

Biologia sintetică va avea un efect în cascadă similar, transformând relațiile oamenilor și, potențial, propria lor natură biologică. Capacitatea de a reprograma un embrion este, pe drept cuvânt, chestiunea care stârnește majoritatea îngrijorărilor etice de azi. În viitor, acestea s-ar putea extinde și mai mult; ce să te faci cu oameni care au puterea unor gorile în membrele superioare sau mințile care nu pot fi pătrunse de întristare? Modul în care oamenii pot alege să se schimbe pe ei înșiși din punct de vedere biologic este dificil de prezis; ceea ce nu e dificil de anticipat este faptul că unele alegeri vor fi controversate.

Ceea ce ne aduce la modul principal în care această transformare este diferită de cele trei anterioare. Semnificația lor a fost descoperită doar în retrospectivă. De data aceasta, va exista și o anticipare. Ea nu va fi perfectă: vor exista, cu siguranță, efecte neanticipate. Dar biologia sintetică va fi condusă de urmărirea scopurilor, atât anticipate, cât și dorite. Ea va sfida capacitatea umană de înțelepciune și premoniție. S-ar putea să o înfrângă. Dar dacă va fi cultivată atent, ea s-ar putea să contribuie și la dezvoltarea ei.


Acest articol a apărut în secțiunea Lideri din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Reproiectarea vieții”

Comentarii

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele