Războiul paielor

De ce contează ofensiva împotriva paielor de băut.

0
76
ATHENS, GREECE - JUNE 26: Plastic cups used by tourists on the Aegean sea beach near Athens on June 26, 2018 , Greece . The Mediterranean is one of the seas with the highest levels of plastic pollution in the world .More than 200 million tourists visit the Mediterranean each year causing the 40% increase in marine litter during summer using single use plastics including straws and stirrers, plastic cups, water bottles , inflatable pool toys etc which leads to the general pollution of water and beaches along Mediterranean. (Photo by Milos Bicanski/Getty Images)

Ați mers probabil în vreun complex comercial la cumpărături. Cu coșul plin, v-ați oprit apoi în Food Court, locul unde poți mânca pizza, o ciorbă, șaorma sau un șnițel cu piure. Pe tava cu mâncare v-ați pus și o punguță închisă, transparentă, care conține o lingură, o furculiță și un cuțit, toate din plastic, plus un șervețel. Ați mers apoi la masă și… poftă bună!

În curând, așa ceva nu va mai fi posibil. Nu, nu dispar Food Court-urile, Doamne ferește! Nici hipermarketurile, iar mâncarea va fi probabil gătită la fel. Dispar doar cuțitele și furculițele din plastic. Nu știu ce vor pune patronii în loc, dar probabil vor fi înlocuite cu ceva, pentru că nu îmi închipui că vom mânca cu mâna. Dar care e problema?

Este la modă în ultima vreme trecerea plasticului în ilegalitate. Mai multe țări și companii au pornit o ofensivă împotriva produselor de plastic, cum ar fi pungile, tacâmurile de unică folosință, paharele. E încă proaspătă știrea că Parlamentul European a votat interzicerea produselor din plastic de unică folosință începând cu 2021. Iar în SUA, inamicul public de plastic este paiul de băut, cu sau fără micuțul burduf ca un mini-acordeon, de unde paiul se îndoaie, dinspre unul dintre capete. 

Seattle a devenit primul mare oraș american în care paiele de băut au fost interzise complet. S-a întâmplat pe 1 iulie. Orașul are ceva în aer probabil, pentru că după autoritățile locale s-a luat și vestita Starbucks, înființată aici în 1971. Starbucks va elimina paiele din toate cafenelele sale răspândite pe tot mapamondul – cam un miliard de paie pe an. Planuri asemănătoare are de la anul și Walt Disney Company. Și la New York vor fi interzise paiele de plastic, din 2020. În culise, se pregătesc de aceeași măsură și orașele Malibu și San Luis Obispo, California, sau Miami Beach și Fort Myers, din Florida. Există și un hashtag, #StopSucking. L-au folosit Chelsea Clinton, Neil deGrasse Tyson, Russell Crowe sau Tom Brady – ceea ce înseamnă că toți aceștia, și mulți alții mai puțini celebri, au promis să refuze să mai bea cu paiul dintr-un pahar. Indiferent de cât de tentant sau apetisant e conținutul acestuia. 

De ce paiul?

Războiul împotriva plasticului nu e de azi, de ieri. Încercări similare de a elimina produsele din plastic au mai fost. În România, acum câțiva ani, magazinele au fost obligate să renunțe la pungile din plastic. Acum, ele au revenit, dar contracost. Cu alte cuvinte, cumpărăm odată cu ele și costul reciclării. Teoretic, pentru că practic vedem ce se întâmplă cu punga de la supermarket: o punem la gunoi, se amestecă împreună cu resturile menajere și sfârșește în groapa de la marginea orașului. Numai că punga de plastic nu se mai descompune precum rămășițele alimentare sau hârtia aruncate. Punga de plastic nu e, cum se spune, biodegradabilă.

La fel e și paiul de la băuturi. El și pungile, tacâmurile de unică folosință, paharele și PET-urile în care punem apa îmbuteliată ajung gunoaie neconvertibile. Dar dacă din gropile de gunoi ar mai putea fi recuperate sau măcar reținute până la o soluție mai fericită, din apă este mult mai greu. Pentru că multe dintre ele ajung în apa oceanului. Și asta de aproape o sută de ani, după cum au demonstrat o serie de studii recente. Iar din apă ajung să afecteze flora și fauna marină și, pe lanțul trofic, și omul. Se știe că motivul pentru care plasticul este așa de periculos pentru om (și nu numai) este că eliberează compuși chimici toxici precum bisphenol-A, care se amestecă cu hormonii umani și poate deveni cancerigen. 

Și totuși, de ce paiul, dacă plasticul în ansamblu e de vină? În fond, dacă faci o operație cu anestezie, paiul de plastic e de prim-ajutor, nu farfuria de plastic. Doar cu el poți să bei apă la reanimare, să îți mai crească tensiunea. De fapt, paiul doar deschide discuția. Îi face pe oameni să realizeze mai ușor ce se întâmplă cu plasticul folosit și care ar fi primii pași dacă vor să facă ceva. Paiul de plastic e asemănător conversației de început: e urmată de dezvăluirea întregii amplori a subiectului, dacă tot ți-a fost captată atenția. 

Plastic de mâncat

Plasticul a fost folosit de la sfârșitul secolului XIX, când a fost inventat celuloidul. Spre mijlocul anilor ’60, el cunoaște perioada de glorie, când produsele de unică folosință din plastic devin mai convenabile și mai ieftine. Astăzi am ajuns, potrivit unui studiu de referință din 2015, să generăm 275 de milioane de tone de deșeuri plastice anual, din care 8 milioane ajung în ocean. Ai opina că puțin, raportat la cât producem. Dar chiar și așa, se spune că oamenii de știință estimează că în acest ritm, prin 2050 în oceane va fi mai mult plastic decât pești. Deja plasticul din oceane, sub influența curenților marini, se strânge în parcele imense la suprafața apei. Nu sunt neapărat îngrămădiri de sticle din plastic solid, cum am văzut în documentare, ci un amestec gelatinos de componente microplastice. Cea mai mare astfel de groapă de gunoi oceanic non-biodegradabil este în Pacific, cam la mijlocul distanței dintre Japonia și California. Se întinde pe aproximativ 1,4 milioane de kilometri pătrați – aproape de șase ori suprafața României.

LONDON – MARCH 25: An employee of the ‘Closed Loop Recycling’ plant sweeps stacks of plastic bottles at their plant in Dagenham on March 25, 2010 in London, United Kingdom. The state of the art plant is the first in the UK to produce food grade recycled plastic from bottle waste. Over 35,00 tonnes of plastic bottles are recycled at the plant annually, representing almost 20% of the plastic bottles currently collected for recycling in the UK, and saving approximately 52,500 tonnes of carbon dioxide per year. (Photo by Dan Kitwood/Getty Images)

Dar iată că cercetătorii au descoperit recent că problema plasticului din oceane nu este însă doar vastă – ci și veche. Atât de veche, încât unele creaturi oceanice au început, aparent, să digere plastic. În insulele Hebride din nordul Scoției, unele specii de mare adâncime (peste 2.000 de metri) s-ar hrăni cu plastic, spun oamenii de știință. În stomacul unor exemplare din aceste specii, recoltate în 1976, s-au găsit urme de poliester și nailon, care ar putea proveni de la îmbrăcămintea din materiale sintetice. Cu alte cuvinte, poluarea cu plastic a oceanelor era deja o problemă în urmă cu 40 de ani. Numai că noi nu știam, spre deosebire de momentul actual, când am aflat, iată, de parabola paiului de băut.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele