Brexitul, acest divorț între Marea Britanie și Europa, se va juca în perioada în care România se va afla la cârma Consiliului European. Aflat la București, unde a tatonat, probabil, care este intensitatea sprijinului de care se poate bucura din partea autorităților românești, premierul irlandez Leo Varadkar a declarat că speră să nu existe o despărțire dură a Marii Britanii de Europa, iar pentru a evita asta, dacă e nevoie, ar trebui să se amâne termenul final al încheierii negocierilor, fixat acum în martie 2019. Atunci, România va avea un rol important în negocierile acestui dosar extrem de complicat și confuz. Președintele Klaus Iohannis a declarat că nimeni nu-și dorește o despărțire brutală, fără concesii. „Probabilitatea unui hard Brexit e foarte mică, pentru că ar însemna că aceste discuții devin mai complicate. Noi nu ne dorim acest scenariu, dar hard Brexitul, Brexitul fără înțelegere nu e dorit nici de către Marea Britanie, nici de UE 27. Mi s-ar părea riscant să ne pregătim pentru un hard Brexit de pe cum dacă nu ni-l dorim. Noi ne pregătim pentru discuții aprofundate pentru că a găsi soluții pentru evitarea unui hard Brexit. Nu cred că se va ajunge la un Brexit fără înțelegere”, a spus Iohannis.
Politicienii și guvernanții României vor avea desigur o agendă încărcată, dar prezența la București a premierului Irlandez ne așază în fața unui risc pe care-l privim detașat, fără implicare.
Cât de expuși suntem noi unui Brexit dur, sau în general acestei ieșiri a unei economii uriașe din Uniunea Europeană? Desigur, efectele imediate se vor vedea în dimensiunea fondurilor europene puse la dispoziția statelor membre. România ar putea pierde bani, dar, ar spune unii cinici, oricum nu-i consumă.
Analiștii sunt prudenți în estimarea efectelor Brexitului asupra economiei noastre. „S-ar putea să avem pierderi legate de investitori britanici care s-ar retrage sau din cauza impunerii taxelor vamale, dar, totodată, s-ar putea să apară oportunități pentru economia noastră, cum ar fi de pildă repoziționarea unor investiții din Marea Britanie în regiune”, a declarat Dan Bucșa, economistul-șef pentru piețe emergente al UniCredit Group, pentru Reporter Global. Nimeni nu exclude o devalorizare a lirei sterline, ceea ce ar produce oarecari dificultăți exportatorilor români. Desigur, apariția tarifelor vamale ar fi un risc pentru exporturile noastre, deoarece Marea Britanie este un partener comercial față de care avem excedent, adică unde importăm mai mult decât exportăm de acolo. Un alt risc major este problema românilor care lucrează în Marea Britanie. Avem, conform statisticilor OECD, peste 388.000 de români plecați la muncă în Marea Britanie, care au trimis acasă anul trecut 150 de milioane de dolari, potrivit datelor Băncii Mondiale. Problema nu este una financiară, conturile mari ale țării sunt deja debalansate, ci una de poziționare în negocieri în acest dosar complicat.
Într-o primă fază, Brexitul nu va emoționa regiunea central și est-europeană. Vecinii noștri din Bulgaria, mai la curent cu dosarul Brexit după ce au asigurat președinția Consiliului European, văd un risc secundar, un reflex al problemelor altora. Dar efectele Brexitului să vor resimți pe un termen mai lung, până în anul 2030, prin influența barierelor în calea comerțului și reducerea schimbului de mărfuri, a declarat ministrul adjunct al Finanțelor din Bulgaria, Marinela Petrova, potrivit revistei Ikonomist. Bulgaria va fi însă afectată dacă se vor reintroduce vize, deoarece turiștii britanici se află pe unul dintre primele cinci locuri în clasamentul vizitatorilor străini. Bulgaria se concentrează acum pe salvarea a ceea ce se poate salva, anume menținerea oportunităților pentru studenții bulgari în Marea Britanie și recunoașterea reciprocă, ca și până acum, a diplomelor de studii, un exercițiu pe care ar trebui să-l facem și noi.
În esență, este prematur poate să analizăm efectele, deoarece în Marea Britanie, Brexitul însuși este pus de unii sub semnul întrebării, iar alții și-l doresc dincolo de orice consecințe. În aceste zile însă, vizita premierului irlandez ne-a dezmeticit: vom arbitra, în timpul președinției Consiliului European, cea mai intensă perioadă a Brexitului. Avem însă și o „agendă personală”: soarta a 388.000 de români.
