Sârbii, cu rușii…

63
5 minute de lectură

Guvernul de la Belgrad și-a dat acordul de aderare la Uniunea Economică Eurasiatică, astfel că se va găsi împreună cu Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan și Kyrgyzstan, pe aceeași piață, dar și în cadrul acelorași aranjamente politice. Este un pas important în direcția Moscovei, de natură a genera multe îngrijorări.

Dar ce este Uniunea Economică Eurasiatică? Proiectul s-a născut în 1994, când președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, a propus o mai strânsă cooperare între fostele state sovietice.

Ucraina urma să fie, de asemenea, membru, dar, după revoluția maidanului din 2014, Kievul a întors spatele Moscovei și a optat pentru un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană. Moscova a răspuns cu anexarea Crimeei, în timp ce separatiștii au declanșat criza din Donbas. Au urmat sancțiunile din partea Occidentului, la care Serbia nu a aderat. Aceasta, spre nemulțumirea Uniunii Europene.

Republica Moldova este observator în cadrul Uniunii Eurasiatice și nu sunt premise ca acest statut să se schimbe în altceva. Cu toate măsurile de retorsiune în plan comercial luate de Rusia, Chișinăul a rămas fidel Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, care reprezintă azi principalul partener comercial. Președintele prorus Igor Dodon promitea, în campania electorală, denunțarea acordului cu UE și trecerea în Uniunea Eurasiatică. Dar, după alegerile din 2016 și ținând cont de realitățile economice, această retorică a fost abandonată. Igor Dodon se pronunță astăzi pentru menținerea acordului cu UE și relații cât mai bune cu blocul dominat de Moscova.

UE nu are relații oficiale cu Uniunea Eurasiatică și a exprimat adesea îndoieli de ordin securitar și juridic în legătură cu această organizație. Și atunci, poți fi membru în ambele organizații?

Serbia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009 și a început negocierile în 2011, primind statutul de candidat la 1 martie 2012.

După o scurtă amânare provocată de controversele privind Kosovo, negocierile s-au reluat în 2013.

Comisia Europeană a avertizat însă că Serbia ar trebui să se alinieze la politicile comune ale UE în vederea aderării la blocul comunitar, chiar dacă poate semna acorduri cu state terțe până în acel moment.

În calitate de candidat, Serbia primește un ajutor de dezvoltare de 2,9 miliarde de euro până în 2020. Din 2008, cetățenii sârbi pot circula fără viză în spațiul Schengen, România și Bulgaria.

Ar fi o bună afacere pentru Serbia să se orienteze spre Uniunea Eurasiatică? Este cazul să vorbim despre cifre.

Cu 500 de milioane de consumatori, UE este de peste două ori și jumătate mai mare decât Uniunea Eurasiatică și are un produs intern brut de aproape cinci ori mai mare. Ca să nu mai vorbim despre veniturile net superioare ale consumatorilor. Europa reprezintă, așadar, o piață mult mai importantă pentru o economie mică precum Serbia.

Serbia este legată de Uniunea Europeană printr-un acord de comerț liber. Iar Uniunea este azi cel mai important partener comercial al Serbiei. Circa 67% din exporturile totale ale Serbiei se îndreaptă spre Uniunea Europeană și de acolo vin peste 60% din importurile sârbe. O importantă comunitate sârbă trăiește în Uniunea Europeană, în Germania, dar nu numai.

Valoarea exporturilor sârbe către UE s-a triplat în mai puțin de un deceniu, de la 3 miliarde EUR în 2009 la 10 miliarde EUR în 2018, conform Eurostat.

În schimb, cele mai mari deficite comerciale ale Serbiei sunt în comerțul cu Rusia, din cauza importurilor de combustibil, și cu China, din cauza importurilor de telefoane mobile și laptopuri.

Să nu uităm de dificultățile de ordin geografic – Serbia nu are graniță directă cu Uniunea Eurasiatică, iar Rusia este un partener imprevizibil, care nu o dată a folosit pârghii de ordin comercial pentru atingerea unor obiective politice. Producătorii de vin și de fructe din Georgia și Moldova știu asta pe pielea lor. O îmbrățișare economică din partea Rusiei s-ar putea să nu fie tocmai ceea ce sârbii își pot dori cu adevărat.

Unii observatori au pus mesajul Rusiei pentru Serbia în strânsă legătură cu deciziile luate la ultimul Consiliu European, când mai multe state membre, în frunte cu Franța, au blocat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Serbia, însă, nu a fost vizată de această decizie. Belgradul a deschis negocierile de aderare încă din 2014, dar acestea merg greu. Până la mijlocul anului, din 35 de dosare de negociere,

Serbia deschisese 17 și închisese două. Într-o perioadă comparabilă, România închisese deja negocierile.

Pragmatic vorbind, oferta Rusiei nu este cine știe ce – mai degrabă, ar aduce Belgradului probleme majore pe principala piață de export, care este Uniunea Europeană. Însă decizia liderilor europeni de a amâna deschiderea negocierilor cu Skopje și Tirana a produs suficientă frustrare în Balcanii de Vest pentru ca vocea Kremlinului să se poată face auzită în regiune. Iar acesta este un risc pe care Uniunea Europeană și l-a luat atunci când a pus frână extinderii în Balcanii

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele