Un record, exporturile, și multe alte îngrijorări

107
SOLIHULL, ENGLAND - MARCH 06: Robotic systems work on the chassis of a car during an automated stage of production at the Jaguar Land Rover factory on March 1, 2017 in Solihull, England. The company has pledged it's 'heart and soul' to production in the UK after producing the new

România are tot mai multe mesaje economice diferite. De exemplu, estimările specialiștilor arată că anul acesta, exporturile României vor depăși 70 miliarde de euro. Este o performanță unică pentru economia românească, aproape istorică. Numai că în spatele unei astfel de performanțe există și multe „umbre”. Se poate spune că este o performanță clădită pe un șir de nonperformanțe.

În primul rând, exporturile cresc, dar nu pot depăși avansul importurilor. Primele două luni arată de-a dreptul îngrijorător. Exporturile au atins 11,4 miliarde de euro, iar importurile au ajuns la 13,8 miliarde de euro. Deficitul comercial este mai mare cu 45% față de anul trecut, ceea ce ne arată că România a ajuns de-a dreptul dependentă de import. Nu doar prin produsele industriale care se prelucrează în țară, nu numai prin mărfurile electrocasnice, ci și prin produse alimentare, legume și fructe.

Interesant este că din deficitul comercial pe primele două luni, în valoare de 2,4 miliarde de euro, un miliard provine din afara Uniunii Europene. Este surprinzător, pentru că ponderea comerțului exterior cu state din afara Uniunii Europene rămâne redusă, ceea ce nu ar justifica un deficit atât de ridicat. Mai mult, în urmă cu câțiva ani, relația comercială cu zona non-UE era excedentară pentru România și discursul public era de promovare a deschiderii exporturilor românești către aceste state. Vedem acum că până să câștige companiile românești piețe în afara UE, au reușit firmele din afara Uniunii să își crească vânzările în România.

De unde vine deficitul cu zona non-UE? Nu există date oficiale pe acest an, dar avem o serie de repere. Au crescut importurile de gaze naturale din Federația Rusă, importăm carburanți din afara UE și găsim tot mai des în marile rețele de magazine usturoi din China, fructe din Iordania sau cartofi și fasole din Egipt. Este ilustrativ pentru un deficit atât de mare, de un miliard de euro? Evident, nu.

Importurile chinezești în România nu sunt printre cele mai mari. În anul 2018, de exemplu, China era doar pe locul cinci în ierarhia statelor din care provin importurile, cu un volum de 4,4 miliarde de euro, după Germania, Italia, Ungaria și Polonia. O cifră extrem de mică dacă avem în vedere că, anul trecut, Uniunea Europeană a înregistrat un deficit comercial în relația cu China în valoare de 185 miliarde de euro.

În al doilea rând, exporturile românești, chiar dacă vor atinge un nou record anul acesta, reflectă doar parțial performanța întregii economii românești. În sensul că există doar un număr limitat de companii care contează efectiv la export. Adică, primele 100 de companii exportatoare dețin o pondere majoritară în exporturi. Mai mult, sunt doar câteva industrii care contează cu adevărat la export, printre ele aflându-se industria auto, cea de tehnologia informației și industria mobilei. Un studiu recent realizat de compania Moneycorp România arată că firmele cu capital străin exportă, în medie, de 5 milioane de euro, în timp ce companiile românești înregistrează o medie de 600.000 de euro. Diferența este elocventă.

De asemenea, cei mai mari exportatori sunt companii cu capital străin, fapt explicabil dacă avem în vedere că valul de investiții străine care a apărut în România începând, în special, cu anul 2000 a inclus economia locală în lanțul de producție al acestor companii. Fapt care se vede astăzi în relația import-export din foarte multe domenii industriale. Desigur, în comparație cu anii 2000, economia românească exportă mărfuri cu valoare adăugată mai mare, dar nu trebuie să uităm ponderea mare a mărfurilor prelucrate, adică produse în lohn.  

România nu a început bine anul, din punctul de vedere al balanței comerciale, nici dacă privim datele la nivel european. Astfel, Bulgaria și Polonia și-au micșorat deficitele, Polonia începând anul chiar la limita excedentului. În rest, marile economii, precum Franța, Spania sau Marea Britanie, care au deficite mari, rămân în aceeași zonă. În acest context, trebuie remarcat deficitul enorm înregistrat de Marea Britanie, la polul opus față de aproape tradiționalul excedent german. Deficitul britanic ne arată că Europa are nevoie ca de aer de un acord de ieșire a Marii Britanii, dacă Brexitul se va produce până la urmă, pentru că un Brexit fără acord ar fi o adevărată catastrofă comercială pentru exportatorii europeni în insula britanică.

România este una din puținele economii din estul Europei care nu reușește să își ajusteze deficitele cu care funcționează. Ceea ce ne arată că în spatele recordurilor așteptate în materie de exporturi, problemele economiei românești rămân mai mari ca în ultimii 10 ani.    

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele