Lumea financiară pare a fi îngrijorată de intensificarea riscurilor la nivel global. Investitorilor și analiștilor le este frică de războiul comercial, de Brexit, de populism.

Da, cred că îngrijorarea momentului este într-adevăr lipsa de predictibilitate. Întotdeauna există un risc în afaceri, în tranzacții financiare, nu poți să spui că totul este întotdeauna predictibil. Însă când există un nivel mare de impredictibilitate, trebuie să te pregătești. Și asta înseamnă alocare de resurse, nu doar umane sau financiare. E ca atunci când pleci la drum nepregătit, deoarece nu știi cum va fi vremea, asta cred că într-un fel caracterizează atmosfera din lumea financiară europeană. Într-un fel, observi că există un anumit risc cu abordare populistă, însă nu poți dimensiona exact care va fi impactul acestuia.

În România, piața financiară evaluează în aceste zile impactul unei taxe pe activele financiare, o surpriză fiscală pentru bănci, un risc neluat în calcul.

E foarte ușor de calculat impactul de prim nivel. E o taxă, asta e! Dar este extrem de dificil să ne dăm seama ce impact va avea asupra activității în economia reală, cum vor fi afectați oamenii, ce se va întâmpla cu prețul apartamentelor, cum vor fi afectate anumite sectoare, ce impact va avea asupra consumatorului. Sunt multe aspecte și ajungi în situația în care aproape orice scenariu e posibil.

Dacă orice e posibil, vă așteptați ca acționarii dvs. să spună ok, e prea riscant, nu mai facem afaceri acolo?

Nu pot să comentez ce gândesc acționarii mei, dar cred că putem să ne uităm abstract la impactul taxei, e relativ simplu. Băncile au un anumit nivel de profitabilitate, pe care această taxă îl va afecta. Situațiile vor fi complexe, extrem de diferite de la bancă la bancă.

Cât timp ești pe profit, ai o altă problemă, desigur să-ți reduci câștigurile, dar în clipa în care intri pe pierderi, atunci îți pui problema de unde acoperi pierderile, iar rezolvarea imediată este o infuzie de capital. Dacă ai o pierdere și nu mai respecți normele de solvabilitate, ai două posibilități: sau te duci la acționari și spui „mai dă-mi niște bani”, și atunci riști ca acționarul, dacă nu are randament, să nu îți dea niciun euro, iar a doua variantă este să renunți la anumite credite, ca să reduci volumul de active. Însă activele se integrează în volumul de capital pe care îl ai disponibil și atunci se intră într-un cerc vicios, fiindcă dacă ai mai puține active, ai mai puține venituri. Nu știm exact la ce impact să ne așteptăm, dar vor fi bănci care în loc de 100 de milioane vor face un profit de 50 de milioane și vor fi bănci care în loc de 10 vor face un profit de 5. Băncile vor fi afectate diferit. Trebuie să facem diferența între cum va fi afectată o bancă, persoană juridică fiind, și care va fi reacția acționarului, care este investitor și are anumite așteptări.

V-ați așteptat la această taxă?

Dacă te uiți în jur, observi că în România avem un guvern care, e clar, a cheltuit mai mult decât a avut la dispoziție. Atunci, chiar dacă nu ești bancher, trebuie să îți dai seama că asta nu ține la nesfârșit, același lucru este și pentru buzunarul unei familii sau al oricărei întreprinderi, dacă cheltuiește mai mult decât câștigă: mai devreme sau mai târziu, o să aibă probleme. Cine poate plăti pentru asta e clar: sectorul privat. Sau într-un fel putem să spunem că avem de-a face cu o situație în care băncile și celelalte industrii care sunt taxate acum colectează taxele de la populație și le trimit la buget, fiindcă, evident, măcar o parte din taxele respective vor fi plătite de populație.

Cum va fi afectat, de exemplu, clientul dvs.?

Asta este provocarea mea. Să găsesc o modalitate prin care să recreez un anumit echilibru între interesul clienților, al angajaților, al acționarului și interesul statului, și atunci, probabil, fiecare va fi afectat într-un anumit fel. Altfel, nu văd cum pot să creez un echilibru. Sunt aproape 40 de bănci în România, suntem într-un mediu concurențial, e foarte greu de văzut unde se va simți cel mai repede.

Credeți că unele bănci nici nu vor rezista în piață și vor fi preluate de altele?

Într-adevăr, s-ar putea. Dacă ai nevoie de capital, sau vii cu bani de acasă, sau vinzi. S-ar putea declanșa o consolidare, care nu e ceva rău. Nu văd de ce am avea nevoie de 36 de bănci în România.

Cum va fi 2019 pentru Europa? Alegerile europene vor afecta într-un fel perspectiva de risc în Europa?

Dacă ne uităm la riscurile din Europa și din afara ei, la Turcia sau la SUA, la Rusia, niciodată nu știm să le estimăm cu mare precizie, dar acum suntem mai sensibili la faptul că ar putea să existe mai multe incertitudini. E bine să fii pregătit. Ce înseamnă asta pentru o bancă? Să ai un bilanț puternic, să ai suficient capital, să ai suficientă lichiditate, să ai un portofoliu de clienți care este cât mai solid posibil, care este bine distribuit, nu cu o pondere prea mare pentru un anumit segment. Eu cred că suntem bine poziționați pentru orice situație, pentru orice risc.