E pentru a treia oară când, simultan cu alegerile, de orice fel ar fi fost ele, românii sunt chemați să răspundă și întrebărilor unui referendum. Klaus Iohannis a urmat, iată, exemplu lui Traian Băsescu și după îndelungi precauții și pregătiri a declanșat de-adevăratelea un referendum pornit, de fapt, acum doi ani. Un referendum pe teme de justiție, tema predilectă a electoratului președintelui și una dintre principalele surse de îngrijorări ale românilor, după cum o arată cele mai multe cercetări sociologice.
S-a spus despre acest referendum că e, de fapt, o mână de ajutor întinsă PNL-ului, pentru ca mai târziu, la prezidențiale, și liberalii să tragă cum se cuvine la campania președintelui și să se sudeze corespunzător în mintea românilor legătura PNL-Klaus Iohannis. Campania electorală a dovedit-o din plin. Cu puține figuri centrale cu priză la electorat, liberalii au primit o infuzie de încredere de la președinte. Referendumul i-a permis acestuia să meargă nestingherit la acțiunile electorale ale liberalilor. Și chiar dacă la un moment dat PSD-ul pregătea printr-o ordonanță niște limite electorale pentru șeful statului, din prudență sau din alte calcule, a renunțat.
Referendumul l-a obligat pe președinte să iasă din turnul de fildeș în care locuia de multă vreme. Ne amintim că, în ciuda unor momente de cumpănă politică, în care mulți ar fi dorit să aibă un mesaj din partea președintelui, acesta se încăpățâna să fie absent. O atitudine riscantă pentru un popor obișnuit cu un alt model de președinte, mereu activ, mereu prezent, incisiv, cum a fost Traian Băsescu.
Acum, Klaus Iohannis e de nerecunoscut. Merge prin țară, face băi de mulțime și împarte zâmbete și îndemnuri la vot tuturor. E memorabilă scena din Piața Victoriei, când, aparent incomodat de cei care îi asigurau paza, îi mustră blând, dar autoritar: „Lăsați oamenii să vină la mine!”. Și oamenii vin. La același miting din Piața Victoriei, un bărbat i-a strâns mâna cu mare entuziasm, i-a mărturisit că e din Plosca, jud. Teleorman și că vrea să scape de Liviu Dragnea. A primit o încurajare zdravănă de la președinte, bucuros că a străpuns fieful inamicului său numărul unu.
Practic, campania pentru referendum l-a reactivat pe Klaus Iohannis. I-a creat însă și o mare obligație, în perspectiva prezidențialelor din toamnă: aceea de a rămâne prezent. Căci dacă după un eventual succes al referendumului reintră în starea obișnuită, dezamăgirea va fi mare. Sigur, are și norocul că pe segmentul electoratului anti-PSD nu prea are contracandidați. Variante precum Dacian Cioloș sau chiar Laura Codruța Kovesi sunt, totuși, cel puțin discutabile ca șanse de a ajunge în turul doi.
Pas cu pas și menajându-și eforturile, cu economie bine calculată și extrem de pragmatică de mișcări, Klaus Iohannis a punctat… punctual. Summitul de la Sibiu a fost trecut în contul președintelui fără putință de tăgadă. L-au ajutat din plin și inițiativele neinspirate ale social democraților, care i-au ridicat la fileu cât au putut. Să combați baia de mulțime a lui Merkel, Tusk, Macron și Iohannis cu niște mitinguri confecționate la Iași prezintă cel puțin un risc major.
Referendumul pe justiție inițiat de Klaus Iohannis e, fără îndoială, un instrument de luptă politică. Întrebările le bâlbâie până și inițiatorul. Probabil o bună parte din cei care vor vota la referendum nici nu vor înțelege foarte exact miza lor, ci vor trece da-ul de pe buletinul de vot ca o adeziune la ideea de încă un mandat pentru actualul șef al statului.
După un start relativ slab, pe ultima sută de metri a campaniei, președintele și-a intensificat aparițiile. În Piața Victoriei din București, alături de liberali, le-a explicat oamenilor exact ca un profesor cum stă treaba cu referendumul:
Și atunci, dragii mei, avem o explicație simplă pentru ce a făcut și ce face PSD, fiindcă ei de la început nu au vrut să dezvolte România. Din cauza lor, România nu s-a dezvoltat mai mult. Pe ei, pe PSD-iști, nu îi interesează românii, nu îi interesează România, însă ceva, trebuie să recunoaștem, îi interesează și la asta lucrează de doi ani și jumătate, ei vor să îngenuncheze justiția românească. Pentru asta au lucrat și numai pentru asta, doi ani și jumătate! Dragii mei, așa nu se poate! Știți care este problema imensă? Odată ce pierdem independența justiției, pierdem tot. Pierdem economia, pierdem bunăstarea românilor și până la urmă, prin politica PSD, ajungem în catastrofă și cineva, la sfârșit, va plăti nota de plată. Nu ei! Să nu vă imaginați că vor plăti ei! Pentru toate aceste lucruri vor plăti românii și această catastrofă de guvernare PSD-istă se va simți și în buzunarul tău, și în buzunarul tău, și în buzunarul tău.
În final, după aflarea rezultatelor, pot prinde viață două scenarii:
- În primul, referendumul este validat, întrebările au câștig de cauză. Ei bine, testul lui Klaus Iohannis înseamnă că a fost trecut, iar acesta poate să fie optimist de-a binelea pentru prezidențiale. Sigur, nu e de neglijat riscul de a se liniști total, ceea ce se poate dovedi o capcană periculoasă.
- Dacă referendumul este invalidat, atunci, cu tot summitul de la Sibiu și pro-europenismul său, președintele are o problemă. O problemă pe care contracandidații săi, oricare vor fi aceia, vor ști să o speculeze din plin. Și dincolo de miza prezidențialelor, o invalidare a referendumului e o validare pentru PSD. Un PSD care susține de multă vreme că tema justiției este una falsă, artificială, că pe români nu îi interesează și că el, PSD-ul, și nu Klaus Iohannis știe ce vor cu adevărat românii.
Până când vom afla ce vor cu adevărat românii însă, să așteptăm rezultatul testului referendumului, un test pentru marile clase politice românești.