După decenii de scădere a numărului de participanți, de data asta europenilor le-a păsat mai mult de alegerile pentru Parlamentul European, sunt concluziile unei analize a rezultatelor preliminare, semnată de Bert Colijn, Senior Economist pentru zona euro al ING și Carsten Brzeski, economist șef Germania, ING .
”O participare totală cu puțin peste 50% pentru UE 27 – alegerile din Marea Britanie fiind bizare din motive evidente – este cea mai bună din 1994 încoace”, spun economiștii grupului financiar ING.
Rezultate moderate ale partidelor eurosceptice
Marea temere a intrării masive a partidelor eurosceptice în Parlamentul European nu s-a materializat, acestea obținând un scor foaret apropiat de cel pe care-l au în present, spun analiștii ING.
”Partidele eurosceptice se pare că au obținut mai puțin de 30% din fotoliile parlamentare, potrivit rezultatelor preliminare. Cele trei grupuri politice eurosceptice au acum ceva mai mult de 22% din voturi, rezultat care reprezintă un câștig modest față de cele 20% din locurile din Parlamentul European pe care le dețineau în legislature care se încheie acum. În același timp partide mici, independente, care au deseori unul până la trei locuri în Parlamentul European au câștigat aproximativ 20 de locuri. În acest caz rămâne de văzut dacă oricare din aceste 40 de mandate se vor alătura unor grupări politice existente. Oricum să nu uităm că Partidul Brexit a cîștigat o parte semnificativă a voturilor eurosceptice. Presupunând că Brexitul se va întâmpla totuși, aceste mandate vor dispărea”, au constatat Colijn și Brzeski.
În plus experiența anterioară și programele diferite arată că o coagulare a acestor partide eurosceptice pentru cauze comune este greu de realizat. Dar scorul bun la alegerile pentru Parlamentul European va cântări în politica internă, avertizează economiștii grupului financiar ING, cu referire mai ales la Franța.
”În opinia noastră, aceasta înseamnă că ascensiunea, deseori temută, a partidelor eurosceptice din UE nu s-a materializat. Câștigurile sunt pur și simplu prea modeste și nu sunt semne că aceste partide se vor uni mai mult decât au făcut-o în Parlamentul precedent. Cooperarea profundă între aceste partide eurosceptice va fi subminată de faptul că există dezacorduri cu privire la modul de abordare a crizei migrației, sau a relației cu Rusia sau China. În timp ce aceste câștiguri dau un semnal că partidele euro-sceptice sunt aici ca să rămână, se pare că singurul impact potențial semnificativ al partidelor eurosceptice rămâne la nivel local”, arată economiștii ING.
Posibile implicații naționale
”În Franța, în timp ce Adunarea Națională condusă de Marine Le Pen a sărbătorit devansarea partidului președintelui Macron, de fapt partidul său a pierdut ușor în comparație cu rezultatele Frontului Național din 2014 și va avea de fapt tot atâtea locuri în Parlamentul European ca și partidul lui Macron. Totuși, aceste rezultate vor exercita, acasă, presiuni asupra președintelui Macron”, arată analiza ING.
În Grecia, ”Syriza, partid aflat la guvernare, a marcat o mare pierdere, iar premierul Tsipras tocmai a lansat alegeri anticipate, stabilite pentru sfârșitul lunii iunie / începutul lunii iulie. Acest lucru s-ar putea suna dramatic decât este în realitate. În mod normal următoarele alegeri erau fost programate pentru luna octombrie a acestui an”, spun analiștii ING.
”În Italia, sondajele sugerează că Liga poate să fi căzut sub 30% din voturi și că nu este sigur dacă Mișcarea Cinci stele a primit peste 20% din voturi. Având în vedere că Liga câștigă mai puțin decât se aștepta, organizarea de noi alegeri într-un viitor apropiat au devenit oarecum mai puțin probabile, deși tensiunile din jurul bugetului rămân constante”, conchid analiștii ING.
”În Germania, o altă înfrângere pentru SPD, o pierdere pentru CDU, câștiguri puternice pentru Verzi și pierderi pentru AfD demonstrează că schimbarea structurală a peisajului politic continuă”, arată economiștii ING .
Continuă fragmentarea politică
Se va manifesta și în Parlamentul European aceeași tendință de fragmentare a grupărilor politice și esențială va fi coagularea alianțelor, au observat cei doi economiști, ceea ce nu va fi neapărat un dezastru, ci ar asigura o diversitate.
”Parlamentul European (PE) manifestă tendința observată în multe parlamente naționale, și anume sfârșitul unei majorități cu două partide, deoarece creștin-democrații (PPE) și social-democrații (S & D) și-au pierdut majoritatea. Această fragmentare va face procesul decizional mai complex în anii următori. Majoritatea noului Parlament European rămâne proeuropeană, dar vor exista, probabil, mai multe coaliții diferite pe diferite teme, care vor include ALDE și Verzii. Acesta nu este neapărat un lucru rău, dar poate o șansă pentru mai multă culoare și diversitate”.
Probabil liberalii de la ALDE, în care s-a înscris și partidul influentului președinte al Franței, Emmanuel Macron, vor fi curtați de marile grupări politice dominante în Parlamentul European.
”Privind către celelalte partide, opțiunea cea mai probabilă de a forma majorități este alianța cu liberalii (ALDE), care au adăugat astăzi listele partidului La République en Marche (LREM) al președintelui Macron. Acest lucru asigură grupului politic Alde un clar loc trei din cadrul Parlamentului European. Aceștia au votat până acum o mare parte a inițiativelor Comisiei Juncker, deci o alinanță cu ei pare a fi o alegere evidentă”, arată analiștii ING.
”Un alt grup politic care ar putea oferi o majoritate restrânsă este Grupul Verzilor / ALE (Greens/European Free Alliance). Cu rezultate în creștere în întreaga Europă, ele vor câștiga semnificativ în PE. Câștigurile au fost semnificative, întrucât schimbările climatice au devenit o temă cheie în multe dintre campaniile electorale. În parlamentul precedent, apetitul pentru o tranziție energetică rapidă a fost uneori redus, ceea ce s-ar putea schimba dacă Verzii vor fi mai importanți în voturile din următoarea agendă a Comisiei. Deoarece o majoritatesimplă nu este adesea suficientă în Parlamentul European, deoarece deputații individuali nu votează întotdeauna conform liniilor de partid, este necesară fie o coaliție atât cu liberalii, cât și cu verzii, sau va trebui să se desfășoare negocieri cu privire la diversele problemele punctuale”, adaugă economiștii ING.
Care este semnificația pentru jocul de scaune muzicale europene?
Rezultatul alegerilor nu va însă concludent pentru preluarea unor funcții importante din actualul mandate al Comisiei Europene, jocul este imprevizibil, exact ca acela al unor scaune muzicale, imagine care ascunde de fapt o situație în care totul este fluid, în mișcare, deci negociabil.
Să nu rostogolim moneda, încă. În timp ce PPE a rămas cel mai mare partid, asta nu înseamnă că șansele ca Manfred Weber să ajungă președinte al Comisiei Europene, au devenit mai puternic sau mai slabe. Acum numirea va depinde de construirea alianțelor în noul Parlament. Verzii, de exemplu, sunt un susținător puternic al conceptului Spitzenkandidaten (candidat principal al unui partid), în timp ce Macron a sugerat frecvent să se renunțe la acest concept. Întregul concept nu este consacrat în nici un fel de legi și, în cele din urmă, liderii guvernamentali trag sforile. Cu toate acestea, devierea de la conceptul Spitzenkandidaten ar reprezenta o lovitură clară pentru Parlamentul European și ar putea conduce la un proces de aprobare lung, întrucât Parlamentul European trebuie să aprobe în mod oficial conducerea următoarei Comisii Europene. Rezultatele de astăzi nu au rostogolit moneda în nici un fel. De fapt, acest joc pentru scaune muzicale, situație ăn care oameni sunt mutați, reașezați, ar putea fi un joc foarte lung cu rezultatul că actualul președinte al Comisiei Europene ar putea să gestioneze o vreme această poziție. Este evident că tratatele europene nu permito situație similară în mod clar în cazul președinției Băncii Centrale Europene. Liderii europeni se vor întâlni marți. Așteptați-vă la facturi mari de telefon în multe capitale europene până atunci.
Economiștii ING

