Aparent, în prezent, abilitățile noastre de a prezice viitorul au crescut: Emiratele Arabe Unite au creat un minister al Viitorului, iar în România, Inițiativa pentru Competitivitate (INACO) a asamblat de curând un Ghid al Slujbelor Viitorului.

Ghidul elaborat de analiștii INACO este cofinanțat de primăria Sectorului 3 din Capitală, cu scopul inovării în domeniul educației liceale. De altfel, reforma educației preuniversitare este preocuparea esențială și a organizației conduse de Andreea Paul. În mod simbolic, proiectul a fost lansat în prima zi a anului școlar.

Ghidul este un sumar elogios al succeselor industriei tehnologice și este scris într-un registru de încredere debordantă că această industrie va înainta pe rampa inovării cu o creștere exponențială.

Lucrarea începe citând un studiu al Dell Technologies, care afirmă că 85% dintre slujbele curente vor dispărea până în anul 2030. Descrierea viitorului continuă citând fluctuant exemple curente de automatizare, predicții academice, articole de presă și prototipuri prezentate de marketingul companiilor de tehnologie. Totuși, spre deosebire de Mother Jones, una dintre revistele citate în ghid, INACO nu propune o descriere apocaliptică a viitorului apropiat, ci sugerează pragmatic ideea de a reforma programele școlare de așa manieră încât elevii să poată urmări trendurile profesionale produse de automatizare și de popularizarea inteligenței artificiale. Dimpotrivă, ghidul INACO afirmă că „problema actuală nu este dispariția locurilor de muncă, ci apariția de locuri de muncă necompletate din cauza lipsei de abilități necesare”.

Profesiile creative au piață în viitor

INACO este rezervată în a prezice salturi majore în domeniul creativității inteligenței artificiale, sugerând că profesiile creative nu sunt într-un pericol tot atât de mare de a fi înlocuite ca celelalte meserii. La polul opus, autorii își afirmă încrederea în viitorul explorării spațiale, estimând că oamenii vor păși pe Marte în mai puțin de zece ani și vor coloniza planeta roșie până în 2045.

Ghidul nu se concentrează pe analiza amănunțită a spațiului industrial autohton și nu oferă studii și evaluări proprii asupra situației curente. Un studiu al Uniunii Europene, citat în ghid, estimează că până în 2030 în România se vor reduce locurile de muncă pentru meseriași și lucrători agricoli. Simultan cu această ofertă mai redusă, va crește cererea pentru specialiști, pentru lucrători în servicii și vânzări și pentru tehnicieni. În esență, ghidul INACO constată realitatea că economia românească este subrobotizată, dar poate profita de șansa de a avea resurse naturale rare.

Educația trebuie să prindă trenul schimbării

Statul împreună cu piața și corpul educațional sunt responsabile să se asigure că „vom prinde trenul” drasticelor schimbări, sugerează INACO. În plus, oamenii trebuie educați în a fi creativi, adaptabili și interdisciplinari, dar în același timp înrădăcinați în competențe tehnologice, științifice și în analiza de date.

Pașii imediați sugerați de proiect sunt informarea publicului cu privire la ce se va întâmpla în câmpul muncii în viitor. Pașii mai de lungă durată par a fi expuși mai clar de Andreea Paul în comunicatul de presă INACO dat cu o săptămână în urmă. În acesta, ea menționează succesul liceenilor români în competiții internaționale de robotică, o reușită relativ contrar ghidului, care propune tinerilor să nu se disciplineze prea îngust. În plus, Andreea Paul recomandă Ministerului Educației să construiască programe dedicate acestui fel de rezultate. Ea sugerează mai departe Parlamentului să dezbată problema subrobotizării României și solicită alfabetizarea tehnologică a publicului, acesta fiind descris ca un atu competitiv.

În esență, argumentul general al Ghidului este că o educație axată pe a instrui elevii pentru piața curentă a muncii este sortită eșecului. Ghidul prezintă o viziune comprehensivă a unui viitor robotizat, interplanetar, uneori irecognoscibil, cu potențialul unei prosperități sporite, și propune sistemului de învățământ românesc să se restructureze conform acestor predicții, ieșind înaintea acestui viitor cu generații de studenți fluenți tehnologic și astfel pregătiți pentru slujbe încă inexistente.