Alegerile locale generale din Republica Moldova, primul astfel de scrutin după venirea la guvernare a coaliției de conjunctură formate din prorușii de la PSRM, în frunte cu președintele Igor Dodon, și blocul proeuropean și antioligarhic, expresiv intitulat „ACUM Platforma DA și PAS”, nu au adus mari surprize în primul tur (cel de-al doilea tur va avea loc pe data de 3 noiembrie).
Preşedintele Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, Dorin Cimil, a anunțat o prezență la urne de 41,68%. 898 de primari şi 11.580 de consilieri locali au fost aleși de cetățeni pentru un mandat de patru ani. Pentru funcția de primar general al Chișinăului, fuseseră înscriși 17 candidați, dintre care s-a detașat socialistul Ion Ceban, cu 42,31% dintre voturi, și nu favoritul sondajelor preelectorale, Andrei Năstase de la PPDA, cu numai 30,59%.
Un fapt împlinit și-a pus amprenta asupra culorii candidaților: retragerea de la guvernare și declinul Partidului Democrat din Moldova, cu liderul Vlad Plahotniuc aflat în exil, a dus, din iunie încoace, la părăsirea respectivului partid de către vreo 134 de primari, unii dintre ei revenind la partidele în care au fost înainte de 2015, când traseul predilect era trecerea de partea PDM. Site-ul alegeri.md notează: „Conform datelor disponibile public și verificabile, între anii 2015-2018, cel puțin 463 de primari aleși din cei 858 și-au schimbat afilierea politică”.
În răspăr cu acest cameleonism se situează alegerile votanților, neschimbate de mișcările tectonice de pe scena politică: într-un raion precum Cahul au dominat, la fel ca la alegerile locale din 2015, PLDM și PDM, iar în Dubăsari, cu aceeași distanță respectabilă de PDM ca în trecut, comuniștii. Schimbările în preferințele electoratului sunt nesemnificative, reiese un conformism sau poate o fidelitate față de agendele partidelor, ceea ce, având în vedere mizele politice din Moldova, poate că rămâne mai plauzibil decât la noi, unde, în pofida noilor actori și platforme politice din ultimii ani, persistă neîncrederea în politicieni și sentimentul de aproximativă interșanjabilitate a fețelor și platformelor – sau, cel puțin, acesta ar fi un punct de vedere.
Potrivit ultimului raport de monitorizare al asociației Promo-LEX, n-au lipsit neregulile: „Abordarea diferențiată a procedurilor de înregistrare sau neînregistrare a candidaților, utilizarea resurselor administrative, prezența discursului instigator la ură și discriminare în mesajele sau împotriva concurenților, oferirea cadourilor cu tentă electorală, suspiciuni de organizare a «migrației» artificiale a alegătorilor, deficiențe ale listelor electorale inclusiv prin includerea persoanelor decedate în listele electorale”. De asemenea, Centrul pentru Jurnalism Independent a arătat într-un raport că, și de această dată, posturile de televiziune fac partizanat politic, neasigurând pluralismul de opinie.
Dacă aceste alegeri au reprezentat un „barometru geopolitic”, atunci rezultatele arată mai curând că lucrurile se mișcă în virtutea inerției post-comuniste. ■