Importăm produse agroalimentare cu 1,1 miliarde de euro mai mult decât exportăm

Deficitul comercial cu produse agroalimentare se adâncește de la an la an, România nereușit să recupereze piețe pentru unele produse pe care nu le produce în cantități suficiente (carne, legume și fructe, lactate, produse pe bază de cereale). Și anul acesta, în primele nouă luni în comerțul cu produse agroalimentare, România a înregistrat un deficit de peste 1,1 miliarde euro, aproape de cel înregistrat pe întregul an 2018. Este însă de menționat că anul trecut, deficitul s-a majorat cu peste 35% față de 2017.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a analizat datele  statistice transmise de  INS privind comerțul internațional cu produse agroalimentare (intra și extracomunitar al României), sintetic, perioada ianuarie-august 2019, și a ajuns la concluzia că aceasta prezintă caracteristici similare perioadelor anilor anteriori. Astfel, se înregistrează aceleași deficite comerciale la carne și organe comestibile, lapte și produse lactate, legume și fructe, preparate pe bază de cereale. Aceste produse, România nu le-a produs niciodată în cantități suficiente. La carnea de porc, de cel puțin 20 de ani înregistrăm deficit. De anul trecut, odată cu izbucnirea focarelor de pestă porcină africană, zeci de mii de animale au fost sacrificate, pierderile ridicându-se la sute de milioane de euro și exporturile au fost limitate ( acestea nu erau oricum semnificative). Așadar, era de așteptat ca importurile să crească. Produsele lactate și laptele nu se numără nici ele printre produsele exportate de România în cantități care să conteze. Este de menționat faptul că în sectorul producției de carne de porc și în cel de procesare a laptelui s-au făcut investiții de sute de milioane de euro pentru ca unitățile să corespundă standardelor europene. Din păcate, tocmai când acestea ar trebui să-și amortizeze investițiile, pentru producătorii de carne de porc a venit pesta porcină, iar industria laptelui, nu doar în România, se confruntă de ani buni cu problema prețului prea mic la materia primă, cu problema colectării laptelui (marii procesatori preferând să lucreze cu materie primă din import). La legume și fructe poate că este cel mai evident că România nu poate asigura necesarul de consum. Pașii timizi făcuți prin adoptarea unor măsuri precum subvenționarea producției de tomate sau a celei de usturoi au efectul unei picături într-un ocean. Ba, mai mult, la tomate chiar au crescut importurile. Și produsele pe bază de cereale se numără printre cele care au cântărit în balanța deficitului. Președintele patronatului din panificație Rompan, Aurel Popescu, a declarat pentru Reporter Global că numai în ultimii doi ani s-au făcut investiții de peste 70 de milioane de euro și România are exporturi de cozonaci, paste, aluat congelat, eugenii, croasanți etc. „Aici este ceva ce nu înțeleg. Nu știu la ce se referă INS când spune produse pe bază de cereale. Trebuie văzut ce intră la această categorie, pentru că industria de panificație produce destul de mult și avem și exporturi”, a declarat Aurel Popescu.

Export mare de materii prime

Potrivit Ministerului Agriculturii, și în acest an, ca și în anii precedenți, se înregistrează excedente comerciale la exportul de cereale, animale vii, semințe și fructe oleaginoase. Deficitul total valoric în primele opt luni ale anului 2019 este de 1,14 miliarde euro. După analizarea cifrelor prezentate în balanță, conducerea MADR a anunțat că și-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii și politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. „Astfel, la pozițiile unde s-a constatat lipsa unităților de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluții de echilibrare monitorizarea atentă a investițiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investițiile în dezvoltarea capacității de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creșterea valorii adăugate a acestora”, a precizat MADR. La pozițiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a decis continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spații protejate în vederea asigurării pieței din România cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului. La fructe, se va avea în vedere monitorizarea și informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020. Toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate și incluse în viitorul Program Național Strategic 2021-2027, pe care România îl va transmite la Comisia Europeană.

Doar doi ani fără deficit

În 2018, România a înregistrat un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro, conform datelor oficiale publicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).  Exporturile s-au majorat cu 4,1%, însumând 6,488 miliarde euro, însă importurile au crescut cu 7,9%, până la 7,641 miliarde euro. „În timp ce fluxurile comerciale cu celelalte state membre au crescut în proporţii similare atât la intrări, cât şi la ieşiri, dinamica schimburilor cu ţările terţe a fost diferită: importurile s-au menţinut la un nivel relativ constant, comparativ cu 2017, iar exporturile au scăzut cu 175,5 milioane euro”, arătau datele MADR publicate în prima parte a anului acesta. Exporturile către ţările UE au totalizat 4,5 miliarde euro, iar cele către ţările extracomunitare au fost de 1,98 miliarde euro. În privinţa importurilor de produse agroalimentare din UE, România a cheltuit anul trecut 6,42 miliarde euro, iar pentru produsele aduse din ţările terţe, circa 1,21 miliarde euro. Conform datelor MADR, și în 2018, grâul a deţinut ponderea principală în structura exporturilor, cu încasări de 1,037 miliarde euro la un volum total expediat de 5,886 milioane tone, încasările fiind similare celor din 2017. Al doilea produs ca importanţă în topul exporturilor agroalimentare a fost porumbul, care a marcat cea mai mare creştere. Veniturile s-au majorat cu 139,5 milioane euro, până la un total de 869,3 milioane euro, iar cantitatea livrată a fost mai mare cu 24% faţă de 2017, totalizând 4,680 milioane tone. De asemenea, anul trecut a crescut exportul de seminţe de floarea-soarelui, cu o valoare totală 638,8 milioane euro. Cea mai mare scădere a exporturilor a fost înregistrată anul trecut la seminţe de rapiţă, fiind urmate de ţigări, boabe de soia, animale vii din specia bovine, preparate alimentare şi miere naturală. Conform datelor MADR, importurile de carne de porc au crescut anul trecut cu 8,65% din punct de vedere valoric, totalizând 520 de milioane euro. Anul trecut au mai crescut şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, cu 32,3 milioane euro, cele de seminţe de floarea-soarelui, ciocolată, turte de soia, ape care conţin zahăr sau alţi îndulcitori şi cele de brânzeturi. Nu în ultimul rând, au mai fost înregistrate creşteri la importurile de carne de pasăre, animale vii din specia porcine. UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României. Livrările către această destinaţie au avut o pondere valorică de 69,4% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au reprezentat 84,1% din total importuri. „În anul 2018, balanța comercială cu produse agroalimentare a României este într-adevăr deficitară, dar trebuie remarcat faptul că acest deficit înregistrat anul trecut (n.r. – 2017) nu reflectă în totalitate realitatea, deoarece avem un număr însemnat de produse (din grupa cerealelor) la care balanța este excedentară (+3,945 miliarde euro) și o creștere a importului de produse agroalimentare care nu se produc în România (citrice, cafea, condimente, măsline, ulei de palmier și din trestie, ciocolată, patiserie și biscuiți, zahăr din trestie, tutunuri brute) importate din vestul Uniunii Europene și din alte țări terțe (balanță deficitară de -1,424 miliarde euro)”, susținea Petre Daea. Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane euro, respectiv 500 de milioane euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane euro. ■