Fără investiții și cu datorii de miliarde, sistemul de termoficare al Capitalei s-a prăbușit

Afară temperatura coboară sub zero grade Celsius și sute de mii de bucureșteni dârdâie în casele unde caloriferele sunt reci. Nu, nu este o amintire a epocii de aur, când Ceaușescu, sensibilizat, recomanda acoperirea cu încă o pătură pentru a rezista frigului. Este un nou episod al începutului de iarnă, într-o capitală europeană, a cărei livrare de energie termică este gestionată de firme falimentare. Incidentul a fost provocat de o fisură survenită la un cazan din incinta centralei, au explicat reprezentanții companiei ELCEN. Motivul real este însă indiferența celor care au gestionat populist și ineficient sistemul energetic.

În plin sezon rece sistemul de termoficare al Capitalei cedează, avariile ținându-se lanț, iar bucureștenii, deși sunt cu facturile plătite la zi, se văd obligați să tremure de frig în case. Cu o societate al cărei faliment a fost declarat recent, RADET, cu una în reorganizare, ELCEN, și o societate nou înființată, Termoenergetica, companie care urma să preia atribuțiile RADET, dar care nu a primit încă licență de furnizare a energiei termice, venirea iernii le dă fiori locuitorilor Capitalei. Trebuie subliniat faptul că nu doar de căldură duc lipsă casele bucureștenilor, ci și de apă caldă. Datoriile de miliarde de lei, rostogolite de mai mulți ani, și lipsa investițiilor în sistem par să fi atins punctual culminant, iar cârpelile nu mai sunt suficiente.

ELCEN cere banii de la Primărie

Toamna aceasta a fost una fierbinte pentru actorii din sistemul de termoficare al Capitalei. RADET a intrat în faliment, iar ELCEN a dat în judecată Primăria Capitalei pentru recuperarea unei datorii de 3,8 miliarde lei. Aceasta nu este însă singura cauză a lipsei agentului termic din casele bucureștenilor. Lipsa cronică de investiții, întinsă pe zeci de ani, nu avea cum să nu producă efecte mai devreme sau mai târziu. În luna octombrie, RADET înregistra obligații curente către producătorul de energie ELCEN de 305,3 milioane de lei, din care restanțe de 155,1 milioane de lei, iar 120,303 milioane de lei sunt obligații în termenul scadent, potrivit ELCEN. Aceste datorii ale RADET către producătorul de energie au fost înregistrate din aprilie și până în octombrie 2019. Valoarea estimată a energiei termice livrată în perioada primelor două săptămâni din noiembrie este de 29,81 milioane de lei, mai preciza ELCEN.

Conducerea companiei consideră că răspunderea pentru starea de faliment a RADET este a Rominsolv și a Primăriei Municipiului București, cei care au gestionat activitatea acestei societăți și care au propus un Plan de reorganizare ilegal. În loc să-și asume răspunderea, Rominsolv și PMB încearcă astăzi să plaseze această răspunde în sarcina ELCEN, a administratorului judiciar și să o justifice în fel și chip. În realitate, prin propunerea unui Plan ilegal de reorganizare al RADET, pe care au refuzat să-l modifice, Rominsolv și Primăria Municipiului București au condamnat la faliment RADET, judecătorul-sindic neputând lua o altă hotărâre”, a precizat ELCEN.

RADET datorează ELCEN 3,6 miliarde de lei

În luna octombrie, 2019, ELCEN A dat în judecată Primăria Capitalei pentru a recupera datoria RADET de 3,6 miliarde de lei. Societatea spune ca PMB nu a plătit subvențiile către RADET, fapt ce a condus la acumularea de datorii ale RADET față de ELCEN, compania care produce agentul termic și îl livrează către RADET.Sierra Quadrant, administratorul judiciar al ELCEN, a anunțat vineri că la Tribunalul București a fost înregistrată cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a Primăriei Municipiului București (PMB), prin care se solicita ca instanța să dispună obligarea PMB la plata creanței RADET către ELCEN în cuantum de 3,83 miliarde de lei. Administratorul consideră că PMB este principalul vinovat, atât pentru situația RADET, cât și pentru sumele restante acumulate de aceasta. După anunțarea falimentului RADET, serviciul de alimentare cu energie termică a Capitalei a fost delegat Companiei municipale Termoenergetica, conform unui proiect de hotărâre adoptat de Consiliul General al Municipiului București (CGMB). Numai că Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) nu a primit încă decizia CGMB, astfel încât să poată acorda companiei Termoenergetica licența de furnizare a energiei termice, în locul RADET, după cum declara, recent, președintele ANRE, Dumitru Chiriță. „În legătură cu Termoenergetica, am primit o parte din documente. Nu am primit încă ceea ce a hotărât Consiliul General pentru a putea să dăm licența acestei societăți. Înțeleg că e o procedură acolo, la Primărie, care trebuie parcursă. Hotărârea trebuie transmisă Prefecturii, Prefectura trebuie să spună dacă e în regulă sau nu. După care vin documentele la noi. Suntem pregătiți ca în momentul în care ajung toate documentele la noi, a doua zi să dăm licența și relația dintre Elcen și Termoenergetica să fie o relație comercială în condițiile legii”, a spus Chiriță.

Rețeaua trebuie redimensionată

Săptămâna trecută, incidentele din sistemul de termoficare au arătat că fără investiții consistente există oricând riscul ca locuitorii Capitalei să rămână fără apă caldă și căldură. O fisura apărută la un cazan din incinta CTE Grozăvești a lăsat fără agent termic locuitorii din sectoarele 1 și 5. Potrivit ELCEN, incidentul de la CTE Grozăvești a condus pentru câteva ore la o diminuare cu aproximativ 30 de Gcal din totalul de circa 800 Gcal solicitat prin comanda RADET, „așadar efectele produse au fost minime și au putut fi rapid rezolvate prin reacția imediată a echipelor noastre”. ELCEN subliniază că centralele pot asigura rezerva de sarcină termică în eventualitatea producerii unui incident, cum a fost cel de la CTE Grozăvești, însă atrage atenția asupra capacității rețelei de termoficare, aflată într-o stare tehnică precară, de a prelua necesarul de energie termică aferent centralei în aria celorlalte CTE-uri ale companiei. „Ceea ce e important de subliniat și dorim ca opinia publică să știe, pentru a fi corect informată, este faptul că CTE Grozăvești a fost construită în anul 1964. Alte două centrale aparținând ELCEN (CTE București Sud și CTE Progresu) sunt, de asemenea, vechi de peste 40 de ani și neperformante, din pricina lipsei de investiții absolut necesare. Incidentul de la CTE Grozăvești este rezultatul degradării continue, determinată de lipsa de finanțare și de investiții. O singură centrală din cadrul ELCEN este modernizată – CTE București Vest, cu punere în funcțiune în 2009”, sublinia ELCEN. Reprezentanții companiei avertizează că fără investiții serioase, atât la nivelul surselor de producere, cât și la nivelul rețelei de transport și distribuție a agentului termic, riscul de avarii crește, iar livrarea apei calde și căldurii la parametri normali poate deveni o sarcină extrem de dificilă. „Echipele noastre fac eforturi mari pentru a gestiona situația critică în care s-a ajuns și pentru ca oamenii să nu sufere, însă este necesar ca investițiile în sistemul de termoficare din Capitală să fie trecute pe lista priorităților factorilor de decizie. Precizăm că datoriile RADET față de ELCEN la data intrării în insolvență și înscrise la masa credală totalizează 3.659.805.493,39 lei. Obligațiile curente ale RADET sunt în valoare de 267,093 milioane lei”, se mai arată într-o postare a societății. La rândul său, RADET a informat că se află în imposibilitatea de a furniza către consumatorii din sectoarele 1 și 5 apă caldă de consum și căldură la parametrii contractuali din cauza unei avarii la ELCEN – CTE Grozăvești. Și locuitorii din sectoarele 2 și 3 au avut probleme cu apa caldă și căldura. Directorul general al companiei Termoenergetica, Alexandru Burghiu, pare ceva mai relaxat și dă vină doar pe reglajele din sistem. El declara recent că se fac ultimele reglaje, astfel încât toți bucureștenii să aibă căldură. „Așa cum se întâmplă în fiecare an, odată cu începerea sezonului rece, se modifică debitele și presiunile din acest sistem centralizat de 4.000 de kilometri al municipiului București. Ce se întâmplă în Pantelimon e cauzat de faptul că acolo nu mai există CTE-ul Titan în apropiere, în Sectorul 1 nu mai există CTE-ul Pipera, de aceea acele zone sunt ultimele care se stabilizează. Știm de aceste probleme, sunt în momentul de față toate echipele la fața locului, se fac ultimele reglaje, astfel încât să stabilizăm și toată lumea să aibă căldură. Vorbim de niște zone punctuale în Sectorul 3 și în Sectorul 2, reprezentând undeva la 2% din numărul de locuințe ale municipiului București”, a precizat Burghiu. El a menționat că aceste manevre nu se pot face mai devreme. „Dacă le-am face atunci când ar fi puțin mai cald și am încărca, consumul nu ar exista și ar duce la apariția avariilor”, a explicat Alexandru Burghiu. El a adăugat că lucrările în sistemul de termoficare au început în primăvară. „Suntem obligați să avem un ritm alert, pentru că trebuie să recuperăm ce nu s-a reparat și nu s-a înlocuit în ultimii zeci de ani, putem spune, pentru că rețeaua are 52 de ani și ar fi trebuit înlocuită începând cu 1990. Suntem în momentul de față în acest amplu proces de reparații și modernizări”, a declarat Burghiu. În opinia sa, pentru București nu există altă variantă decât sistemul centralizat. „Această teză cu centralele de apartament e una total falsă, pentru că vorbim de 560.000 de apartamente și inclusiv președintele Engie România a spus că ar fi nevoie de 10 ani pentru redimensionarea rețelei să facă față unui asemenea consum”, a subliniat Burghiu. O analiză recent realizată de Frames arată că iarna trecută au fost peste 3.500 de avarii și zeci de mii de bucureșteni au înghețat în case. ■