Liberalii s-au trezit cu un cartof fierbinte în brațe pe care nu știu unde să-l arunce: majorarea pensiilor cu 40%, în septembrie, acest an, așa cum s-a stabilit în Legea 127/2019, inițiată de PSD și promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Noua lege a pensiilor (Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii publicată în 9 iulie în Monitorul Oficial) prevede o majorare a punctului de pensie de până la 40% pentru anul 2020. Astfel, punctul de pensie va ajunge la 1.775 de lei de la 1 septembrie 2020, în condițiile în care valoarea actuală a acestuia este de 1.265 de lei.

La 1 septembrie 2019, punctul de pensie a crescut cu 15%, față de valoarea pe care o avea în 2018, respectiv 1.100 de lei.

Aceeași lege prevede o majorare a pensiilor și pentru anul 2021, pentru că punctul de pensie va mai crește încă o dată și din septembrie 2021, până la valoarea de 1.875 de lei.

Asta înseamnă un efort bugetar considerabil mai mare decât dublarea alocațiilor pentru copii, iar guvernul nu are acești bani. Alegerile anticipate i-ar putea scăpa pe liberali de această povară, pentru că ar avea posibilitatea să amendeze legea în parlament, unde, după calculele lor, vor deține un procent confortabil, care le va permite să negocieze cu viitorii aliați.

Președintele vrea pensii majorate

Ultimele declarații ale președintelui Klaus Iohannis, făcute luni, după declarațiile premierului Ludovic Orban, deși nu explicit, arată că șeful statului are o altă viziune. Prim-ministrul spunea clar că nu este 100% sigur că pensiile vor crește cu 40%. Klaus Iohannis a afirmat că dorință există.

„Este o chestiune care va fi analizată și discutată de guvern, dar este dorința noastră comună să creștem pensiile și acest lucru a fost în repetate rânduri subliniat”, a precizat Iohannis.

În ceea ce privește alocațiile, președintele a spus: „Eu cred că este foarte important ca guvernul să găsească resursele pentru creșterea alocațiilor, da”.

Aceste declarații au fost catalogate drept o presiune a președintelui asupra premierului, să găsească bani sau mijloace de a face rost de sumele necesare.

Duminică, premierul Ludovic Orban a declarat că majorarea pensiilor nu este sigură și că guvernul nu poate veni cu bani de acasă. „Nu e sută la sută sigur că vor crește, banii sunt prevăzuți în buget, depinde de cum evoluează economia. De cum evoluează încasările bugetare. În momentul în care iei o decizie să crești o pensie, un salariu, astea sunt cheltuieli obligatorii. După majorare trebuie să ai extrem de multă precauție în luarea acestor decizii”, a afirmat Orban.

În apărarea lui a sărit ministrul Florin Cîțu. Șeful Finanțelor explică de ce nu sunt bani și dă vina pe guvernul PSD, care a crescut pensiile, dar nu a indicat și sursa banilor.

„Premierul României a făcut o declarație pe care o susțin 100%.

Dinamica creșterilor cheltuielilor cu asistența socială este condiționată, ca în orice țară din lume, de evoluția economiei și a încasărilor la buget. Mai ales în situația României, unde 2/3 din cheltuieli curente sunt salarii și asistență socială.

În plus, dublarea alocațiilor, 7,5 miliarde de lei, nu a fost inclusă în buget și este nevoie de resurse suplimentare – venituri mai mari decât cele bugetate și/sau reduceri de cheltuieli.

Din primul moment am căutat analiza făcută de PSD pentru legea pensiilor. Am căutat sursa de finanțare. Nu am găsit-o. Nu există. Am făcut la fel pentru amendamentul introdus în parlament care dublează alocațiile. Nici acolo nu am găsit sursa de finanțare. Iresponsabilitate maximă din partea socialiștilor, care în disperarea de a-și salva imaginea sunt gata să arunce în aer România”, susține Cîțu. Ministrul spune că PNL caută soluții: reducerea cheltuielilor prin reorganizarea aparatului administrativ, dar și de creștere a încasărilor prin informatizarea ANAF.

PSD jubilează

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, crede că asta îi va costa scump pe liberali și-i somează să respecte legea.

 „În nicio țară civilizată din lumea asta, în care oamenii au o educație economică, civică și nu numai, dacă vine un partid și spune că nu va respecta o lege pe care tot acel partid s-a jurat că a bugetat-o prin proiectul pe care și-a angajat răspunderea, partidul acela nu mai este luat în serios, ci este dat jos de la putere. Imediat! Pentru că orice român care știe că el are obligația de a respecta legile țării nu poate tolera ca tocmai cei care conduc țara să fie cei care nu respectă legile.

Legile sunt făcute pentru a fi respectate. De toată lumea, inclusiv de cei care, vremelnic, conduc destinul României.

Evoluția încasărilor și a economiei depinde de competența guvernului. Te pricepi, stai la guvernare, nu te pricepi, pleci acasă. Dar nu sacrifici legi și oameni. Nu faci anticipate ca să-i păcălești că vei respecta legile după. Românii trebuie să știe că anticipate egal austeritate”, a declarat Ciolacu.

Costul majorării: 172 de miliarde lei

Fostul ministru al muncii Marius Budăi susține că PNL nu a cuprins în bugetele din următorii doi ani creșterile de pensii și asta reiese din opinia Consiliului Fiscal, publicată recent.

„Guvernarea PNL minte, nu va aplica majorările propuse pentru creșterea punctului de pensie. Promisiunea PNL privind creșterile de pensii conform calendarului anunțat de guvernarea PSD este doar minciună.
Dovada: În bugetele pe 2021 și 2022 nu sunt prinse creșterile de pensii. Și ceea ce spunem noi acum este validat chiar de către Consiliul Fiscal în Opinia cu privire la Strategia Fiscal Bugetară 2020-2022, opinie publicată acum câteva zile. La pagina 6 în Opinia Consiliului Fiscal se spune: Totodată, cheltuielile de asistență socială par subestimate începând cu anul 2021 în raport cu estimările MFP din Nota de fundamentare la Legea pensiilor nr. 127/2019. Pentru 2021, decalajul în raport cu evaluările anterioare ale guvernului și ale CF este cuprins între 1,3 și 1,5% din PIB, iar pentru 2022, între 2,2 și 2,6% din PIB”, a explicat Budăi.
Proiectul de lege a fost realizat de Guvernul României, atunci PSD, iar potrivit expunerii de motive,  impactul financiar al acestei legi va fi de 8,4 miliarde de lei în anul 2019, de 24,8 miliarde de lei în 2020, de 51 de miliarde de lei în 2021 şi de 88 de miliarde de lei în anul 2022. În total, peste 172 de miliarde de lei între 2019 și 2022.  Într-adevăr, în expunerea de motive, informațiile referitoare la sursa banilor lipsesc, singura mențiune fiind într-un document care a însoțit proiectul de lege: „Impactul s-a determinat prin diferența față de cheltuielile cu pensiile aprobate pentru anul 2018, în sumă de 61,5 miliarde de lei. La venituri s-a avut în vedere creșterea încasărilor cu impozitul pe venit datorat majorării pensiilor în actualul regim de impozitare (…) „Sumele necesare se asigură, începând cu anul 2020, prin transfer de la bugetul de stat, prin bugetul MMJS, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat”. ­■

Premierul vrea să crească toate veniturile, dacă sunt bani

La o zi după ce a spus că nu are de unde să facă rost de bani premierul a revenit asupra declarațiilor.

„Vom crește pensiile, vom crește și alocațiile. Am prevăzut în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat și în Legea bugetului de stat sumele necesare pentru a asigura creșterea pensiilor anul acesta.

Poți să-ți permiți să crești și alocațiile în măsura în care există resursele financiare pentru a susține această majorare fără să afectezi deficitul bugetar.
Obiectivul nostru este clar și limpede, și anume de a crește toate veniturile românilor, de a crește salariile în mediul privat, de a crește salariile în general, de a crește pensiile și de a crește și alocațiile așa cum le-am mai crescut în trecut, tot noi, Partidul National Liberal.

Dar la baza acestor creșteri trebuie să stea o dezvoltare economică. O creștere economică stabilă, solidă care să aibă la bază investiții, creșterea productivității și competitivității companiilor românești. Nu vrem măriri doar pe hârtie, care să ducă la inflație și care să nu poată fi susținute în perspectivă”, a afirmat Ludovic Orban. ■