Comisia de la Veneția a recomandat revizuirea integrală a modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală de către puterea de la București, PSD-ALDE, cu sprijinul UDMR. Raportul Comisiei de la Veneția, publicat luni pe site-ul instituției, critică și modificările aduse celor trei legi ale Justiției: privind statutul judecătorilor și procurorilor, de organizare judiciară și de funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Modificările făcute codurilor penale afectează sistemul judiciar penal din România și activitatea anticorupție, spun specialiștii Comisiei de la Veneția. Codurile penale astfel modificate ar putea deveni instrumente de presiune asupra judecătorilor și procurorilor și ar putea, în cele din urmă, „să submineze independența sistemului judiciar”, avertizează Comisia de la Veneția. Experții europeni au cerut României să reconsidere integral sistemul de numire și revocare a procurorilor de rang înalt. Trebuie revizuite modificările la o serie de infracțiuni cu incidență asupra luptei anticorupție. De departe, cea mai criticată este modificarea făcută asupra infracțiunii de abuz în serviciu, echivalată cu o veritabilă dezincriminare. Documentul mai recomandă să se reexamineze motivele de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și să se abandoneze definitiv prevederile care privesc pensionarea anticipată, dacă nu se pot oferi „garanții că nu vor exista efecte adverse asupra sistemului”. Noua procedură de numire și demitere a procurorilor-șefi, precum și rolul pe care și-l alocă ministrul Justiției în acest proces pot afecta independența procurorilor, precizează Comisia de la Veneția.

Deputatul PSD Florin Iordache, șeful comisiei în care au fost făcute modificările din parlament, a negat că ar fi acceptat, înainte de publicarea raportului, să-și însușească vreo modificare și a spus din start că nu va renunța sub nicio formă la secția de anchetare a magistraților. Ministrul Justiției Tudorel Toader a intrat în concediu chiar în ziua publicării raportului și a cerut presei, prin SMS, să-i fie respectată „starea de concediu”.

Modificările la abuzul în serviciu creează premisele pentru o dezincriminare de facto

„Modificările propuse la articolul 297 par să creeze într-adevăr, fără o justificare convingătoare, premisele pentru o dezincriminare de facto a multor fapte având legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu. Așa cum au subliniat mai mulți interlocutori în timpul misiunii Comisiei de la Veneția în România, aceste modificări vor face mult mai greu dacă nu imposibil de investigat și de condamnat persoane pe baza acestei acuzații”, avertizează specialiștii forului european cu privire la articolul care privește infracțiunea de abuz în serviciu.

„Aceasta intră în contradicție atât cu obligațiile internaționale ale României în materie de anticorupție, cât și cu eforturile țării în această direcție, dar și cu standardele statului de drept. Având în vedere aceste observații, modificările propuse la articolul 297 paragraful 1 ar trebui revăzute în lumina comentariilor de mai sus și din perspectiva obligațiilor României în materia instrumentelor internaționale anticorupție”, se mai arată în raportul de 36 de pagini.

Infracțiunea a fost definită de autorul reformulării ei, Ministerul Justiției, ca „fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv, un folos patrimonial și prin aceasta cauzează o pagubă, certă și efectivă, mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent” și „se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă”.

Comentariile și concluziile Comisiei de la Veneția confirmă avertismentele lansate atât de Parchetul General, cât și de DNA, care susțineau că formularea făcută de minister asupra infracțiunii va avea ca efect dezincriminarea unor fapte sancționate de legea penală, ceea ce va duce – ca o consecință imediată – la închiderea multor dosare, pentru că va interveni prescripția. DNA a făcut și o statistică și a comunicat că toate cele 215 dosare la care parchetul anticorupție a făcut trimiteri în judecată pentru abuz în serviciu s-ar putea solda cu achitări dacă modificarea Ministerului Justiției ar rămâne în picioare.

Comisia de la Veneția le cere autorităților de la București să renunțe la aceste modificări controversate și cere explicit să se revină asupra articolelor care privesc abuzul în serviciu, darea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență. În general e vorba de acele infracțiuni care privesc corupția pe care le pot comite persoane cu funcții de conducere sau de putere în stat.

De asemenea, au mai fost vizate de criticile experților europeni și infracțiuni precum delapidarea, articolele care vizează termenele de prescripție, mărturia mincinoasă, compromiterea intereselor Justiției, confiscarea extinsă, definiția funcționarului public.
Comisia recomandă revizuirea totală a modificărilor aduse Codului de procedură penală. Vizate au fost și comunicările făcute la anchetele penale în desfășurare – restricționate masiv de coaliție, cele privind începerea urmăririi penale, supravegherea tehnică, consemnarea activităților de supraveghere tehnică, obținerea de date privind situația financiară a unei persoane, percheziția informatică, drepturile inculpatului, drepturile avocatului suspectului și ale inculpatului, revizuirea dispozițiilor finale și tranzitorii.
„Există aspecte importante introduse de cele trei proiecte care, atât singure, dar mai ales în efectul lor cumulativ, în contextul politic complex din România, pot submina independența judecătorilor și a procurorilor, precum și încrederea publică în sistemul judiciar”, se spune în capitolul de concluzii al raportului de 36 de pagini.

Comisia Europeană: MCV va ține cont de avizele Comisiei de la Veneția. Nu le ignorați!

La doar câteva ore de la publicarea raportului, Comisia Europeană a reacționat și le-a transmis autorităților să nu ignore cumva avizele specialiștilor Comisiei de la Veneția, de care se va ține cont în raportul MCV din 13 noiembrie.

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) evaluează progresele înregistrate în reforma sistemului judiciar, în lupta împotriva corupției și crimei organizate și este definitoriu în admiterea României în spațiul Schengen. MCV este destinat nu doar asigurării unui proces de aderare armonios, ci și protejării politicilor și instituțiilor europene.

În decembrie 2006, Comisia Europeană a stabilit o serie de criterii („obiective de referință”) pentru evaluarea progreselor înregistrate de România în aceste domenii.

„Am luat cunoștință în mod favorabil de cele două avize ale Comisiei de la Veneția pe codurile penale și legile Justiției. Solicităm autorităților din România să le ia în considerare”, a recomandat luni Comisia Europeană, care amintește declarațiile de dată recentă făcute de prim-vicepreședintele ei, Frans Timmermans, făcute în dezbaterea consacrată României din Parlamentul European.

„În timp ce vom continua să dialogăm cu autoritățile române, în spiritul cooperării și în contextul Mecanismului de Verificare și Cooperare, Comisia trage concluziile adecvate dacă amendamentele la legile Justiției, la codurile penale și la legile privind conflictul de interese și combaterea corupției nu țin cont de aceste preocupări”, a spus pe 1 octombrie Frans Timmermans, la dezbaterea din comisia LIBE (libertăți civile și justiție) privind respectarea statului de drept în România.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a acuzat coaliția la putere că a lansat o ofensivă împotriva independenței justiției și că subminează lupta anticorupție. El a avertizat autoritățile să țină cont de recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția, pentru că, altfel, România va suporta consecințele prevăzute de tratatele europene.

Florin Iordache: Comisia de la Veneția s-a antepronunțat. Nu a așteptat deciziile CCR

Imediat după publicarea raportului Comisiei de la Veneția, Florin Iordache, președintele comisiei speciale care a făcut modificările în parlament, și-a exprimat dezamăgirea față de evaluarea făcută de specialiștii forului european. Pentru Iordache, deciziile Curții Constituționale din România sunt cele care prevalează.

El reproșează Comisiei de la Veneția că s-a antepronunțat, pentru că trebuia să aștepte deciziile Curții Constituționale din România. „Prioritar (sic!) pentru noi sunt deciziile CCR. Asta am spus și acolo, asta vă spun și dumneavoastră, pentru că până la urmă, CCR între obiectivele sale este și acela de a pune în concordanță legislația României cu legislația europeană și cu tratatele la care România este parte”, a explicat deputatul PSD la RFI.
Cu totul altceva spunea însă Iordache în urmă cu doar trei zile, când le-a promis specialiștilor Comisiei de la Veneția că opiniile lor vor fi preluate în parlament la pachet cu decizia CCR, după cum a declarat Martin Kuijer, expertul care a pregătit opinia Comisiei de la Veneția privind schimbarea legislației penale. Luni, la publicarea raportului, Iordache s-a repliat. Întrebat dacă toate recomandările Comisiei de la Veneția vor fi preluate, parlamentarul PSD, fost ministru al Justiției și autor al vestitei OUG 13, a spus că nu va renunța cu niciun chip la recomandarea care privește secția specială de anchetare a magistraților. „(…) În niciun caz această recomandare nu poate fi preluată, mai ales acum când s-a demonstrat că peste jumătate din magistrații din România au avut dosare, această secție își dovedește utilitatea.”

Secția de anchetare a magistraților – cuiul lui Pepelea

Nici Iordache și nici ministrul Justiției, Tudorel Toader, care a înființat secția specială de anchetare a magistraților prin ordonanță de urgență, nu au făcut public vreun studiu sau vreo statistică prin care să probeze existența unui fenomen al infracționalității magistraților, care să justifice crearea unei secții special destinate anchetării lor.

E vorba, de fapt, de plângerile pe care persoanele care au probleme în justiție le fac împotriva procurorilor și judecătorilor, situație inevitabilă pentru toți cei care au profesii în sfera Justiției. Întotdeauna va fi o parte nemulțumită în orice dosar. Cele mai multe dintre aceste plângeri sfârșesc cu neînceperea urmăririi penale sau pur și simplu cu constatarea inexistenței infracțiunii reclamate de petent. De altfel, spre deosebire de alte domenii, Justiția a probat că are anticorpi și capacitatea de a-și sancționa derapajele din sistem. Dovadă stau dosarele făcute acelor magistrați care și-au trădat roba și care au primit pedepse aspre cu închisoare.

Informația despre dosarele magistraților a fost lansată, precum cuiul lui Pepelea, de Inspecția Judiciară într-un control tematic făcut la DNA, din ordinul ministrului. Dată inițial pe surse, informația a perpetuat confuzia între plângere și dosar penal. Informația nu a fost rectificată oficial, dar a fost preluată atât de Toader și Iordache, cât și de președintele PSD, Liviu Dragnea, care au susținut necesitatea înființării unei secții speciale de anchetare a magistraților. Despre această secție s-au exprimat temeri, din interiorul sistemului, că va fi brațul armat al puterii pentru intimidarea magistraților care lucrează la dosare sensibile.