România s-a angajat, odată cu preluarea președinției Consiliului UE, să administreze bugetul european, cu circa 50 de dosare sectoriale care conțin subvențiile pentru agricultori, banii pentru dezvoltarea rurală și locală, fondurile pentru crearea spitalelor regionale și fondurile pentru cercetare. Fiecare sector are propriul dosar legislativ. Există, de asemenea, subiecte care țin de reforma spațiului Schengen, corelată cu aderarea României și Bulgariei la acest spațiu. România va avea, de asemenea, de administrat dosare în domeniul transportului. Transportatorii vor afla cum va fi aprobată legislația privind mobilitatea spațiului european, care creează anumite bariere, dar creează și anumite reguli care pot fi utile pentru transportatorii europeni. Aceste dosare trebuie gestionate de România și de fiecare ministru și minister în parte.
În perioada mandatului de ministru al afacerilor europene, Victor Negrescu a format peste 1.500 de specialiști. „Experții noștri știu ce au de făcut. Este însă foarte important ca și decidenții să înțeleagă foarte bine responsabilitatea care le revine. Pentru că, pentru a reuși în final să obții consens, este nevoie de implicare politică. Fără responsabilitate și implicare politică este foarte greu ca o președinție să fie de succes”, a spus Victor Negrescu într-un interviu acordat pentru Reporter Global.
Aceste teme au fost prezentate în Parlamentul României. Fiecare ministru le va prezenta în consiliul de resort, iar premierul a făcut-o deja în Parlamentul European. Discursul premierului român de marți seară s-a centrat pe „inechitățile” pe care românii le-ar resimți pentru că sunt ținuți în afara spațiului Schengen.
Cele patru mari teme pe care România le are de susținut
România are de susținut patru mari teme sau capitole din postura de președinte al Consiliului Uniunii Europene: „Europa convergenței” – în domeniile economic și social, „Europa siguranței” – cu trimitere directă la admiterea în spațiul Schengen, „Europa ca actor global” – care privește sprijinul acordat parcursului european al Republicii Moldova și, ultima temă, „Europa valorilor comune” – care privește susținerea principiilor fondatoare ale Uniunii Europene și modul în care acestea trebuie aplicate la nivelul fiecărui stat membru.
„Europa convergenței” se referă la misiunea economică și socială, cu aplicare la conectivitatea și comunitatea digitală. Partea de conectivitate are ca scop îmbunătățirea rețelei de transporturi și conectarea regională, estul cu vestul, nordul cu sudul Europei. La acest nivel există și un dosar de interes național: strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării – o strategie creată de România, care are nevoie de susținere la nivel european pentru o finanțare suplimentară, cu interese în promovarea politicii de coeziune.
„Europa siguranței” se referă la reforma spațiului Schengen, care ar urma să fie făcută astfel încât să permită aderarea României și Bulgariei la acest spațiu comun. Capitolul conține și o serie de propuneri concrete făcute de România, cum ar fi crearea unui sistem de colaborare între polițiile din statele membre, cu folosirea competențelor locale pentru realizarea unui schimb de informații, dar și pentru a oferi servicii mai bune comunităților europene care trăiesc în alte state membre. Beneficiari ar fi inclusiv cetățenii români din Italia și din Spania, care ar avea nevoie de sprijin ce-ar putea fi gestionat direct de Uniunea Europeană.
„Europa ca actor global” are legătură cu parcursul european al Republicii Moldova și cu sprijinul pe care România s-a angajat să i-l acorde. La același nivel intră în discuție și integrarea țărilor din Balcanii de Vest. „Eu cred că este important să existe o dezbatere reală și un dialog despre parcursul european al Republicii Moldova. Fără o implicare a Uniunii Europene directă în Republica Moldova și, în consecință, a României, Republica Moldova poate să meargă în altă direcție. Tocmai pentru că au alegeri în acest an, este important să fim implicați acolo. Este importantă prezența fizică a liderilor europeni și a celor din România la Chișinău, pentru a transmite acest mesaj clar către cetățeni: singura cale pentru dezvoltarea economică și socială a țării este aderarea la Uniunea Europeană”, spune Negrescu.
„Europa valorilor comune” este capitolul despre democrație, toleranță și demnitate umană. Conceptul este menționat în discursurile părinților fondatori. „Este conceptul cel mai îndrăgit, pentru că se referă la modul în care suntem tratați, la modul în care avem acces la anumite condiții economice și sociale”, spune fostul ministru Victor Negrescu.
Bulgaria, un exemplu de urmat
S-a vorbit foarte mult despre ceea ce poate obține România în mandatul său la șefia Consiliului UE. Dincolo de vizibilitatea pe care țara noastră o poate obține, există obsesia admiterii în spațiul Schengen. „Bulgaria, datorită performanțelor obținute pe durata mandatului său, a obținut această deschidere pentru aderarea sa la Spațiul Schengen. Și România trebuie să obțină același lucru. Bulgaria a parcurs un pas important spre aderarea la Zona Euro. Și România trebuie să facă aceiași pași. Bulgaria a obținut în final un raport MCV pozitiv. Și România poate profita de context, făcând în același timp reformele necesare pe plan intern pentru a merge înainte în această direcție. Deci, mizele sunt și naționale. Ține de noi cum vom gestiona aceste lucruri și chiar pot exista la finalul zilei beneficii pentru cetățenii români care își doresc mai mult euro”, spune fostul ministru Victor Negrescu.