Apropierea alegerilor este, prin tradiție, o perioadă periculoasă pentru economie. Și nu este doar o problemă locală, mioritică, ci o realitate a lumii contemporane, cucerită sau asaltată de populism. Într-un registru populist ar trebui să interpretăm atât bugetul așa de chinuit prezentat cu o întârziere de trei luni Parlamentului, cât și atacul asupra imaginii băncii centrale.
Publicul interesat a privit însă cu interes lămuririle date de guvernatorul Mugur Isărescu, prezent împreună cu întreg boardul băncii centrale la comisiile de specialitate din Senat. Dincolo de lecția de economie oferită de guvernatorul BNR rămâne însă neliniștea provocată de lipsa de cunoaștere a unor senatori, înfricoșătoare prin dimensiunile sale copilărești. Din păcate, actualul legislativ pare a fi dominat de parlamentari care nu înțeleg economia, habar n-au cum funcționează piețele financiare și se agață, aproape șmecherește, de idei bizare, lipsite de logică economică și, uneori, de sens. Într-un an extrem de riscant pentru economia mondială, o țară cu o monedă fragilă așezată pe o economie stimulată agresiv de consum nu poate juca zaruri cu politica monetară. Comentariile recente ale politicienilor din arcul puterii sugerează o dorință necamuflată de a sufoca independența băncii centrale. Dar această intenție poate avea un efect catastrofal asupra economiei românești. Compromiterea imaginii băncii centrale poate provoca o reacție de panică a piețelor financiare, iscând un foc greu de stins cu instrumentele retoricii politice. O bancă centrală puternică, independentă, poate acomoda împrumuturi convenabile pentru statul care o respectă, poate stimula investițiile străine și asigură stabilitatea financiară.
ROBOR, eternul rebel
Oficial, ROBOR, care reflectă dobânda la care se împrumută băncile între ele în piață, a fost tema centrală a audierii conducerii BNR de către senatorii din comisiile de buget și de economie din Senat. Un subiect interesant, pe care fostul premier, senatorul Călin Popescu Tăriceanu, îl considera interesant și provocator. Tăriceanu nu excludea o potențială manipulare a indicelui ROBOR, de vreme ce marele LIBOR, indicele pieței bancare londoneze, a căzut pradă fenomenului. „Mai mult decât suspiciuni nu am, dar aceste suspiciuni trebuie elucidate!”, a declarat prudent Tăriceanu. „Întrebarea dacă ROBOR a fost manipulat? Răspunsul este nu. ROBOR poate fi stabilit doar între bănci, dar nu este o înțelegere de tip cartelar”, a declarat Isărescu.
Senatorul care prezidează comisia economică, Daniel Zamfir, i-a reproșat guvernatorului că ar fi lansat „un lung șir de declarații contradictorii” cu privire la ROBOR. „Ați spus că ROBOR e un produs al dv., al pieței, vorbeați cu băncile, noi doar îl aprobăm. Apoi ați spus că ROBOR nu e influențat de bănci. Când ați spus adevărul?”, a întrebat Zamfir.
„Văd că aveți nelămuriri, să vă spun ce e ROBOR: e un indice al pieței monetare bancare. Băncile cotează între ele. Noi nu stăm într-un prepeleac și spunem să facem cutare sau cutare, vedem care e situația reală monetară a fiecare bănci. Fiecare bancă, prin trezorierul ei, primește 2.000 de plăți și face 6.000 de încasări. În funcție de ele și alte operațiuni are sau nu surplus de lichiditate. Unele au surplus, altele deficit. De asta se numește piață monetară interbancară”.
Deși imaginea unei bănci centrale cocoțate pe un prepeleac pare suficient de absurdă pentru a fi respinsă și de un neinițiat în economia de piață, senatorul Zamfir a insistat asupra obsesiei manipulării. În replică, Mugur Isărescu a atenționat asupra pericolului de a lansa acuzații nefondate, deoarece, la o privire atentă, și Trezoreria statului poate influența dobânzile din piață, or nu se poate pune problema ca Finanțele să manipuleze dobânda atunci, de pildă, fac plăți și aruncă bani în piață, coborând dobânzile.
„Nu scoatem dobânda din pălărie”
În esență, a explicat Isărescu, indicele ROBOR, și în general dobânda practicată de băncile din România, este influențat de politicile fiscale, economice, de inflație și de evoluția cursului de schimb. „Dacă Banca Națională va reduce rata de politică monetară, într-adevăr, se duce și ecartul de la 3,50 – să zicem că reducem la 2. De la 3,50 – 3 – 1, coboară și ROBOR-ul pe cale de consecință. Dar noi putem să facem acest lucru atâta vreme cât inflația este mare și cât sunt presiuni? Acum au apărut presiunile pe leu, probabil că le-ați observat, nu? Nu putem să intervenim pe piața valutară, ca să păstrăm stabilitatea leului, pierzând rezerva internațională. Ar fi, din punctul nostru de vedere, nu descalificant, ar fi extrem de periculos nu pentru carierele noastre, ci pentru reputația băncii centrale. Deci, dumneavoastră vedeți dobânda ca o cauză și eu vă spun că este un efect. Citez din domnul academician Dăianu, că am urmărit la televizor: Nu scoatem dobânda din pălărie!”.
Evoluția economiei românești depinde de abilitatea băncii centrale de a menține stabilitatea financiară, a mai punctat Isărescu, explicând că aceasta este rodul muncii intense a unor specialiști care urmăresc, analizează și se consultă zilnic asupra fenomenelor din piață sau a oportunității intervențiilor băncii centrale. „Nu este dobânda niciun joc al nostru, nu ne jucăm cu ea, suntem o instituție serioasă, nici dobânzile de pe piața monetară interbancară nu se stabilesc așa”, a conchis Isărescu.
Perfidele deficite
Senatorul PSD Șerban Nicolae a avut curiozitatea să afle dacă există vreun mecanism prin care băncile să-și împrumute clienții sub dobânda interbancară.
„Dumneavoastră vreţi altceva şi atunci hai să spunem ce vreţi, vreţi să fim cu dobânzi mai mici în România, da? Şi noi vrem să fim și pentru asta trebuie să facem trei lucruri. Venim cu inflaţia în jos, da, dar nu o aducem noi apăsând pe un buton. Reducem deficitele. Puteţi să reduceţi deficitul de la 2,5 la 1, că sunteţi cu bugetul în faţă? Şi reducem şi deficitul extern, păi ăsta extern chiar că nu puteţi să-l aduceţi peste noapte, că sunt zeci de mii de agenţi economici care lucrează”, a lămurit guvernatorul BNR.
OUG114, un impozit de politică monetară
Guvernatorul nu a ratat ocazia de a critica efectele controversatei Ordonanțe de Urgență 114, prin care se introduce o taxă pe activele băncilor legată de evoluția ROBOR.
„OUG nr. 114/2018 este cel puțin o nereușită, este un impozit pe politica monetară, ne leagă de mâini”, a observat guvernatorul. „Dacă noi, la un atac al leului, majorăm dobânzile, omorâm băncile”, a completat Isărescu.
Controversata OUG 114 se va întoarce ca un bumerang chiar împotriva statului, căruia îi urcă dobânzile și va stânjeni politica monetară a BNR, a mai observat guvernatorul.
„Dobânzile la depozite vor scădea. Sunt taxate și activele reprezentând activele minime obligatorii. S-a pus o taxă la grămadă și pe titluri de stat, adică pe împrumuturile pe care le dă statului român și Prima Casă”, a spus Isărescu. Băncile sunt obligate să-și țină 8% din depozitele în lei și în valută ale clienților în vistieria BNR. Măsura de a institui rezerve minime obligatorii (RMO) este practic o operațiune de blocare a sumelor respective, de scoatere a lor din circuitul financiar, pentru a inhiba creditarea în exces. BNR plătește o dobânză simbolică pentru aceste sume, de 0,2% pentru lei și de 0,02% pentru euro. În cazul în care băncile nu respectă proporția între RMO și nivelul depozitelor, atunci BNR aplică o dobândă penalizatoare de 5,25% pe an pentru lei și 3,75% pentru euro. Evident noua taxă impusă de OUG 114 pune sub semnul întrebării politica monetară a BNR, care se va afla sub presiunea băncilor de a coborî RMO la nivelul practicat în zona euro, de 1%.
Guvernatorul a adăugat că toate aceste active ar trebui scoase din calculul taxei, dar a avertizat că vor apărea și alte efecte negative ale OUG 114. „Va descuraja și mai mult depozitele bancare și investițiile, pe cale de consecință”.
Nervozitatea BERD
De altfel, un important investitor în piața financiară românească, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a transmis o scrisoare oficială guvernului în legătură cu efectele OUG 114.
„Cei de la BERD au o problemă majoră, deoarece, de exemplu, în cazul Băncii Transilvania, câteva zeci, dacă nu câteva zeci de mii de acționari străini mai mici au cumpărat pe baza credibilității lor. Când au văzut ce s-a întâmplat pe bursă, au început să îi ia la întrebări… pe cei care au promovat ideea că România are o legislație stabilă, responsabilă, predictibilă și rezonabilă”, a spus Isărescu. BERD nu este însă doar acționar al Băncii Transilvania, ci și al First Bank, fostă Piraeus Bank, unde a cumpărat un pachet de 19% de acțiuni.
La finalul unei lecții de economie-maraton, guvernatorul a confirmat încrederea românilor în semnătura de pe bancnotele noastre. Unii politicieni însă au dezamăgit prin naivitate, intoleranță și lipsă profundă de cunoaștere a economiei. Din păcate, ei își pun amprenta pe legile noastre. Politicienii din arcul puterii joacă economia la ruleta estimărilor umflate, ignorând necesitatea studiilor de impact, în timp ce experții băncii centrale evaluează sistematic riscurile și oportunitățile mediului financiar local și global. E o diferență de calibru, care, până la urmă, intră în definiția încrederii. Audierea guvernatorului a fost, în esență, o lecție, un test de răbdare, încredere și bunăvoință în fața unor politicieni pasionați de imagine electorală.