“Contractele pentru diferenţă nu sunt făcute pentru energia nucleară, sunt o nouă formă de hai să zicem subvenţie, mai repede de atragere a capitalului şi a investitorilor în domeniul energiei. Eu vreau să subliniez acest lucru. Noi, şi nu numai noi, suntem pe o pantă descendentă a producţiei de energie şi pe o parte rapid ascendentă a consumului de energie, astfel că trebuie să găsim modalităţi prin care să atragem investitorii spre acest domeniu”, a declarat azi Ministerul Energiei, Anton Anton. Acesta a mai arătat, în cadrul unei conferințe de presă prilejuită de semnarea de către Ministerul Energiei şi compania chineză CGN a acordului investitorilor pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, că ”Zonele cu cel mai mare potenţial de a atrage noi investitori sunt cele ale energiei curate. E foarte greu, dar nu imposibil, să mai investeşti în zona de cărbune, mai repede întreţinem sau construim o centrală ultramodernă, cu ”carbon capture storag”e, adică o chestiune care, în pofida faptului că producem energie din cărbune, acest cărbune nu mai poluează deloc. Până când vom face chestia asta, la îndemână este energia solară, eoliană şi nucleară, energiile care sunt nepoluante. Pentru asta s-a făcut schema de contracte de diferenţă, care nu este o invenţie românească, este folosită în UE şi noi nu am făcut altceva decât să vedem dacă se potriveşte zonei româneşti”, a susţinut Anton.

Ministrul a maideclarat că, va fi nevoie de o serie de modificări legislative, pentru implementarea contractelor pentru diferenţă, iar instituţia pe care o reprezintă va acționa foarte curând în acest sens.

Acordul Investitorilor în forma preliminară, semnat astăzi de Ministerul Energie și firma chineză CGN prevede înfiinţarea societăţii de proiect (JVCO) în următoarele două luni. JVCO este o societate pe acţiuni şi va avea o durata iniţială de doi ani. Participaţia CGN în compania de proiect va fi de 51%, iar cea a SN Nuclearelectrica SA, de 49%.

Contractele pentru diferenţă, reprezintă o formă de subvenție pentru energia regenerabilă şi, în premieră, pentru cea nucleară, pe care ar urma să le plătească toţi consumatorii de electricitate în factura finală, potrivit unui document lansat în dezbatere publică pe site-ul instituţiei. Prin introducerea acestor contracte, consumatorii vor plăti anual 340 milioane de euro (125 de milioane de euro pentru proiectele de energie din surse regenerabile şi 215 milioane de euro pentru proiecte nucleare), la care se vor adăuga subvenţii şi pentru alte proiecte de producere a energiei cu emisii reduse de carbon. Sumele aferente acestui contract vor fi evidenţiate separat în factura finală plătită de consumatori.