”Creșterea economică din România se așteaptă să se tempereze de la aproape 7% în 2017 și de 4,1% în 2018, la 3,2% în 2019 și 2020 din cauza riscului crescut perceput de investitori, a politicii monetare mai stricte și a dezechilibrelor externe tot mai mari,” arată ultima prognoză a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), publicată ieri.

Raportul BERD arată că principalul motor al creșterii în ultimii doi ani a fost consumul privat (cu toate că, în ritm mai lent, în 2018), susținut de o politică fiscală pro-ciclică, care include creșterea salariilor și reducerea impozitelor pe consum și pe venituri. De asemenea, documentul BERD mai reliefează și faptul că absorbția sporită a fondurilor UE, a determinat o contribuție pozitivă a investițiilor la creșterea economică. În ceea ce privește partea pozitivă, BERD remarcă faptul că datoria publică este încă scăzută în funcție de standardele regionale, la aproximativ 37% din PIB.

Ca evoluții negative, BERD indică setul de măsuri guvernamentale adoptat de autorități la sfârșitul anului trecur, precum și creșterea salariilor, cu efect asupra productivității muncii și a competitivității companiilor românești.

”Rata șomajului, cu puțin sub 4%, este cea mai scăzută într-un deceniu, ceea ce face dificilă recrutarea și conduce la creșterea salariilor. La sfârșitul lunii decembrie 2018, guvernul a introdus brusc un set de măsuri cu un impact potențial semnificativ negativ asupra anumitor sectoare, inclusiv bancare, fonduri de pensii, energie și telecomunicații. Deși, la sfârșitul lunii martie 2019, guvernul a atenuat unele dintre măsurile anunțate și, în primul rând, cele privind sectorul bancar, sentimentul investitorilor a fost afectat, cu un impact negativ așteptat asupra activității economice globale,” consideră experții BERD.

Instituția bancară este îngrijorată și de mărirea dezechilibrelor economice: ”Între timp, dezechilibrele macroeconomice s-au lărgit, deficitul de cont curent crescând la 4,6% din PIB în 2018 (în creștere față de 3,2% în 2017), iar deficitul bugetar ajungând la 3% din PIB, pe fondul politicilor fiscale mai libere. Inflația a reprezentat, de asemenea, o preocupare, ajungând la un nivel de cinci ani de 5,4% în iunie 2018, cu mult peste obiectivul superior al băncii centrale de 2,5% +/- 1 punct procentual, înainte de scăderea la 3,3% până la sfârșitul anului.”

Având în vedere toate aspectele enumerate mai sus, instituția se vede nevoită să reducă prognoza de creștere a economiei românești de la 3,6% (valoare estimată în ediția din noiembrie 2018 a raportului) la 3,2%, subliniind că același nivel al expansiunii economiei românești va fi înregsitrat și în 2020.

”Reducem prognoza privind creșterea economică de la 3,6% (ca în ediția din noiembrie 2018) la 3,2%, cu aceeași rată în 2020, din cauza unui risc crescut de investiții, dar și a unei politici monetare mai stricte a crescut de trei ori în 2018 de la 1,75 la 2,5%) și dezechilibre externe crescute. Riscurile cheie includ exacerbarea deficitului actual de forță de muncă, slăbiciunea prelungită în zona euro și modificările negative ale sentimentului investitorilor la nivel mondial.”