BERD: Estimări mai sumbre pentru evoluția economiei României

12

”Creșterea economică din România se așteaptă să se tempereze de la aproape 7% în 2017 și de 4,1% în 2018, la 3,2% în 2019 și 2020 din cauza riscului crescut perceput de investitori, a politicii monetare mai stricte și a dezechilibrelor externe tot mai mari,” arată ultima prognoză a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), publicată ieri.

Raportul BERD arată că principalul motor al creșterii în ultimii doi ani a fost consumul privat (cu toate că, în ritm mai lent, în 2018), susținut de o politică fiscală pro-ciclică, care include creșterea salariilor și reducerea impozitelor pe consum și pe venituri. De asemenea, documentul BERD mai reliefează și faptul că absorbția sporită a fondurilor UE, a determinat o contribuție pozitivă a investițiilor la creșterea economică. În ceea ce privește partea pozitivă, BERD remarcă faptul că datoria publică este încă scăzută în funcție de standardele regionale, la aproximativ 37% din PIB.

Ca evoluții negative, BERD indică setul de măsuri guvernamentale adoptat de autorități la sfârșitul anului trecur, precum și creșterea salariilor, cu efect asupra productivității muncii și a competitivității companiilor românești.

”Rata șomajului, cu puțin sub 4%, este cea mai scăzută într-un deceniu, ceea ce face dificilă recrutarea și conduce la creșterea salariilor. La sfârșitul lunii decembrie 2018, guvernul a introdus brusc un set de măsuri cu un impact potențial semnificativ negativ asupra anumitor sectoare, inclusiv bancare, fonduri de pensii, energie și telecomunicații. Deși, la sfârșitul lunii martie 2019, guvernul a atenuat unele dintre măsurile anunțate și, în primul rând, cele privind sectorul bancar, sentimentul investitorilor a fost afectat, cu un impact negativ așteptat asupra activității economice globale,” consideră experții BERD.

Instituția bancară este îngrijorată și de mărirea dezechilibrelor economice: ”Între timp, dezechilibrele macroeconomice s-au lărgit, deficitul de cont curent crescând la 4,6% din PIB în 2018 (în creștere față de 3,2% în 2017), iar deficitul bugetar ajungând la 3% din PIB, pe fondul politicilor fiscale mai libere. Inflația a reprezentat, de asemenea, o preocupare, ajungând la un nivel de cinci ani de 5,4% în iunie 2018, cu mult peste obiectivul superior al băncii centrale de 2,5% +/- 1 punct procentual, înainte de scăderea la 3,3% până la sfârșitul anului.”

Având în vedere toate aspectele enumerate mai sus, instituția se vede nevoită să reducă prognoza de creștere a economiei românești de la 3,6% (valoare estimată în ediția din noiembrie 2018 a raportului) la 3,2%, subliniind că același nivel al expansiunii economiei românești va fi înregsitrat și în 2020.

”Reducem prognoza privind creșterea economică de la 3,6% (ca în ediția din noiembrie 2018) la 3,2%, cu aceeași rată în 2020, din cauza unui risc crescut de investiții, dar și a unei politici monetare mai stricte a crescut de trei ori în 2018 de la 1,75 la 2,5%) și dezechilibre externe crescute. Riscurile cheie includ exacerbarea deficitului actual de forță de muncă, slăbiciunea prelungită în zona euro și modificările negative ale sentimentului investitorilor la nivel mondial.”

Comentarii

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele