Încetinirea creșterii producției industriale nu ține doar de factori conjuncturali, precum lucrările de revizie ale unor rafinării sau creșterile substanțiale ale prețului masei lemnoase care inhibă activitatea din industria mobilei, ci și de factori determinanți, „cu impact de durată la nivelul unor ramuri manufacturiere”, arată ultimul Raport asupra inflației (mai 2019) al Băncii Naționale a României, care prezintă, printre altele, o perspectivă îngrijorătoare cu privire la evoluția actuală și viitoare a industriei românești.
„La nivelul ramurilor industriei prelucrătoare, evoluția pe ansamblul perioadei octombrie 2018 – februarie 2019 poate fi explicată atât de influențe de conjunctură în industria de prelucrare a țițeiului și cea chimică (revizii), cât și de factori structurali – probleme de competitivitate (industria alimentară, cea ușoară), creșterea costurilor cu materiile prime (industria de prelucrare a lemnului și cea a mobilei) sau dificultățile sectorului construcțiilor”, se precizează în documentul BNR.
Îngrijorarea exprimată în raport este dată și de faptul că una dintre tendințele observate de economiștii BNR este aceea a plecării din România a unor companii care activează pe piața românească. Exemplificarea acestei tendințe a fost făcută prin menționarea faptului că în ultimele luni, trei importanți investitori din industria bunurilor de larg consum au decis oprirea procesului de producție derulat în fabricile locale.
„În industria alimentară, închiderea unei importante unități cu peste 400 de angajați a fost pusă pe seama deficitului de personal și a schimbării obiceiurilor de consum ale populației, în timp ce în industria ușoară – care a traversat al optulea trimestru consecutiv de contracție a productivității – sistarea activității a două fabrici cu un total de circa 1.000 de angajați a avut loc ca urmare a pierderii competitivității odată cu avansul abrupt al costurilor cu forța de muncă și cu lipsa tot mai acută de angajați calificați, cauzată inclusiv de scăderea dramatică a interesului pentru învățământul profesional”, se menționează în raportul BNR.
Companiile care au decis închiderea sau restrângerea activității la care fac referire autorii raportului sunt: fabrica de dulciuri Nestle de la Timișoara, cu 400 de angajați, care a decis închiderea fabricii unde erau produse, spre exemplu, cunoscutele napolitane Joe; producătorul și distribuitorul de lenjerie intimă Hanes Global Supply Chain Romania (cunoscut anterior ca Rosko Textil) din Curtici (județul Arad), unde lucrau 275 de angajați care confecționau articole de lenjerie intimă (compania mai are o fabrică de tricotaje la Zalău) și Rieker, un producător elvețian de încălțăminte prezent pe piața locală din 1998, care a anunțat că va închide fabrica din Lugoj, unde lucrau 700 de oameni.
Printre motivele declarate de cele trei companii pentru a-și justifica măsura închiderii stau lipsa forței de muncă din domeniu, calificate, productivitatea în scădere și costul tot mai ridicat al utilităților.
Situația descrisă în raportul BNR, deși exemplificatoare, nu este singulară, mai ales atunci când vorbim de industria bunurilor de larg consum. Trecând din vestul țării în sud, în același context (al închiderii sau restrângerii activității unor companii) întâlnim în județul Teleorman două fabrici de textile, care la sfârșitul anului trecut anunțau concedierea a peste jumătate din personal – SC Time International Trading SRL, care păstra doar 600 de angajați din totalul de 1.200 existenți la acea dată în fabricile sale din Alexandria și Zimnicea; și SC Nelia Fine Stayle SRL, care disponibiliza peste jumătate din cei peste 344 de angajați de la fabrica sa din Turnu Măgurele. De asemenea, în 2017, liderul pieței românești de textile, Alison Hayes, cu afaceri la momentul respectiv de peste 70 milioane de euro pe an și exporturi de peste 8,7 milioane de unități de produs, închidea fabrica sa din Urziceni, concentrând întreaga producție la fabrica sa din Buzău.
Importuri majorate
„În industria alimentară, presiunile din partea costurilor cu materiile prime agricole au rămas limitate, variația prețurilor stabilizându-se la circa 1,6%. În schimb, ramurile aferente segmentului nealimentar (în special industria ușoară) resimt tot mai pregnant presiunea din partea costurilor salariale unitare, întrucât au o vulnerabilitate sporită la creșterea salariului minim, intensificările de ritm ale prețurilor fiind facilitate și de condițiile favorabile de cerere din economie”, arată Raportul asupra inflației.
Dar în paralel cu pierderea de competitivitate din industria locală a bunurilor de larg consum, raportul BNR mai arată că asistăm la o majorare a importurilor de bunuri exact pe acest segment (mai ales pe cel de produse alimentare, farmaceutice și cosmetice, încălțăminte, mobilă).
Salariile cresc moderat
Vestea pe jumătate bună pe care ne-o dă raportul BNR este că, în economie, costurile unitare cu forța de muncă și-au temperat viteza de creștere în trimestrul IV 2018 (-3,9 puncte procentuale comparativ cu intervalul precedent, până la 10,6% în termeni anuali), dar indicatorul rămâne la un nivel ridicat pentru al doisprezecelea trimestru consecutiv. „Neacoperirea avansului remunerării salariale cu câștiguri adecvate în planul productivității muncii periclitează atractivitatea exporturilor românești pe piețele internaționale, decalajul putându-se transpune în același timp și în majorarea prețurilor plătite de consumatori”, conchid autorii raportului.
Totodată, aceștia mai arată că dinamica productivității totale a factorilor (TFP) rămâne grevată de incertitudini asociate măsurilor legislative adoptate recent. Acestea ar putea avea efecte de amânare sau
diminuare a volumului proiectelor de investiții din domenii precum telecomunicațiile sau producția de energie electrică și gaze naturale.
În industrie s-au menținut presiunile ridicate induse de costurile salariale unitare (variație anuală de 5,8% în trimestrul IV 2018, similară intervalului precedent). În plus, perioada ianuarie-februarie 2019 a adus un salt de dinamică (până la 10,6%), determinat în principal de accelerarea vitezei de creștere a salariilor.
„Suplimentar, dinamica trendului TFP va continua să fie plafonată de deficiențele structurale ale economiei – alocarea modestă de resurse pentru inovație, infrastructura deficitară, gradul ridicat de neconcordanță între competențele cerute și cele oferite la angajare. La realizarea unor câștiguri de eficiență ar putea contribui ipoteza unei îmbunătățiri a atragerii de fonduri UE structurale și de investiții și continuarea tendinței de creștere a ponderii angajaților în activitățile cu nivel ridicat de sofisticare tehnologică sau în sectorul serviciilor. Chiar și în condițiile menținerii tendințelor demografice pe o pantă nefavorabilă (îmbătrânirea populației, spor natural negativ, emigrație), aportul factorului muncă este anticipat a rămâne ușor pozitiv, preponderent pe seama creșterii anticipate a ratei de activitate, în paralel cu avansul economiei”, consideră analiștii economici ai BNR.
Intensificarea angajărilor din construcții și serviciile de piață (respectiv activități administrative și suport, hoteluri și restaurante) a fost compensată de reducerea personalului din industrie (până la -1,2% în luna februarie). Această comprimare s-a datorat contracției numărului de salariați încadrați în ramura de fabricare a autoturismelor – cel mai degrabă antrenată de creșterea treptată a gradului de automatizare a producției, în condițiile în care activitatea la nivelul ramurii se menține robustă -, dar și în cea textilă, în asociere cu tendința de relocare a activității unor producători către zone cu forță de muncă mai ieftină. Pentru perioada următoare, rezultatele sondajului CE-DG ECFIN continuă să indice o perspectivă în general stabilă, extinderi ale schemelor de personal fiind așteptate numai în comerț, fabricarea echipamentelor electrice, industria altor mijloace de transport și în cea de mașini și echipamente.
Cadru legislativ incert și volatil
Un motiv important al neperformanței/pierderilor companiilor care activează în România este considerat de analiștii BNR a fi și legislația volatilă și incertă.
„Pe lângă dificultățile întâmpinate în procesul de recrutare, determinate de deficitul de forță de muncă atât în plan cantitativ (indicat de reducerea continuă a ratei șomajului și de adâncirea în teritoriul negativ a gap-ului de șomaj), cât și calitativ (calificarea inadecvată a candidaților), companiile resimt efectele unui cadru legislativ incert și volatile, care periclitează planurile de investiții în unele sectoare-cheie ale economiei, cum sunt cel energetic, al telecomunicațiilor sau financiar. În consecință, sondajul privind sentimentul mediului de afaceri din luna martie indică o înrăutățire a condițiilor de afaceri în România pentru 85% dintre respondenți, un nivel record, semnificativ peste cel de 73% consemnat în ediția precedentă din octombrie 2018”, menționează raportul BNR.
Industria auto performează
La polul opus, ramurile prelucrătoare care au performat în ultimii ani continuă să realizeze investiții, care s-ar putea transpune în accelerarea productivității industriale în acest an. Astfel, industria auto își menține parcursul ascendent, după încă un trimestru cu creștere de două cifre a productivității în termeni anuali, reducerea numărului de salariați semnalând implementarea investițiilor în automatizare și eficientizare. În plus, extinderea acestui segment este sugerată de noi investiții substanțiale în capacități de producție ale componentelor auto în primele luni ale anului 2019. În industria auto există premisele păstrării competitivității, în condițiile în care avansul productivității muncii a continuat să îl depășească pe cel al câștigurilor pentru a unsprezecea lună consecutiv.
O imagine pozitivă, arată raportul BNR, se conturează și în industria de echipamente electrice, odată cu deschiderea unor noi fabrici de electrocasnice (Arctic – din satul Ulmi, de lângă Târgoviște), în fabricarea materialelor de construcții, cu numeroase investiții în extinderea capacităților de producție și în cea farmaceutică, ca urmare a redeschiderii unei fabrici de profil.
„Productivitatea muncii pe ansamblul economiei a continuat să își diminueze ușor ritmul anual de creștere în ultimul trimestru din 2018 (3,4%, față de 4,1% în intervalul precedent), în condițiile slăbirii impulsului notabil resimțit din partea anului agricol remarcabil în trimestrele II și III. Și segmentul industrial a cunoscut o ușoară temperare a dinamicii anuale a productivității muncii, sectorul prelucrător decelerând până la 3,1% în trimestrul IV, în pofida unor condiții de cerere moderat pozitive, semnalate de avansul dinamicii comenzilor noi și al gradului de utilizare a capacităților de producție.
Investiții în același ritm alert
Formarea brută de capital fix a continuat să se restrângă în termeni anuali (-3,2% în trimestrul IV 2018), creșterea alertă a achizițiilor de echipamente fiind insuficientă pentru a contrabalansa o nouă scădere a investițiilor de natura construcțiilor. În perioada octombrie-decembrie 2018, achizițiile de echipamente (inclusiv autovehicule cumpărate de companii și instituții) și-au păstrat traiectoria crescătoare din primele trei trimestre (+15,6%), deopotrivă pe seama cumpărărilor de pe piața locală și din import. Semnale în sensul finalizării recente sau al derulării unor proiecte de investiții pentru retehnologizarea și extinderea capacităților existente, dar și pentru deschiderea unor unități noi, sunt mai pronunțate în ramuri industriale precum fabricarea de autovehicule și componente, industria produselor electrocasnice și cea a materialelor de construcții.
„Investițiile sectorului corporativ vor continua să se extindă în următoarea perioadă, o intensificare de ritm fiind însă puțin probabilă. Astfel, trendul ascendent pe care au continuat să se plaseze și în primele două luni ale anului 2019 anumite surse de finanțare (sub formă de participații la capital și profituri reinvestite de companiile străine, dar și de credite pentru echipamente) este posibil să se atenueze ulterior, în condițiile în care pentru trimestrul I se anticipează o stagnare a cererii de credite pe
termen mediu și lung a firmelor, în asociere cu înăsprirea semnificativă a standardelor practicate de băncile comerciale”, menționează raportul BNR.
Nu pot fi însă trecute cu vederea limitările de ordin structural cu care continuă să se confrunte mediul de afaceri în activitatea investițională (în special cele referitoare la insuficiența unei infrastructuri moderne de transport și la deficitul de personal calificat). Acestora li se adaugă anumite preocupări asociate evoluției cursului de schimb al monedei naționale și instabilității cadrului legislativ.
Cererea externă scade
Volumul exporturilor de bunuri a avansat cu numai 0,4% în termeni anuali, într-un context internațional dominat de incertitudine, situație la care s-au adăugat anumite influențe temporare și probleme de competitivitate a produselor autohtone. Exporturile vor continua să crească și în lunile următoare, însă cu o viteză moderată, având în vedere revizuirile în sens descendent ale prognozelor privind creșterea economică în UE și pe plan global. De altfel, în primele două luni ale anului 2019, ritmurile anuale aferente atât valorii exporturilor, cât și volumului de comenzi externe adresate companiilor industriale autohtone au fost inferioare nivelurilor medii înregistrate în anul precedent. O influență favorabilă ar putea veni totuși din partea livrărilor de materii prime agricole, pe fondul producției de excepție la culturile de porumb și floarea-soarelui.
Aportul principal la frânarea ritmului exporturilor de bunuri a aparținut vânzărilor de componente auto, care și-au accentuat declinul comparativ cu trimestrul III (până la -17,6%, variație anuală), în asociere cu fluctuația indusă în producția auto europeană de modificarea standardelor de testare a emisiilor pentru autovehiculele noi, începând cu 1 septembrie 2018 (urmare a perturbării producției de autovehicule, în special în Germania, principalul partener comercial al României, pe fondul modificării procedurilor de testare a emisiilor de noxe).
Evoluții negative au înregistrat și livrările externe de produse petroliere (contracție temporară, posibil asociată reviziei derulate în luna noiembrie la una dintre rafinăriile locale de primă mărime), cele de echipamente din domeniile naval și aeronautic (segmente industriale caracterizate prin volatilitate pronunțată a activității), precum și exporturile de bunuri de consum (sector marcat în continuare de pierderi de competitivitate, induse de creșterea alertă a costurilor unitare cu forța de muncă). În schimb, rezultate remarcabile au consemnat, ca de altfel pe parcursul întregului an 2018, vânzările de autovehicule, dar și cele de motoare și transformatoare electrice, performanțe care le-au asigurat totodată consolidarea cotelor deținute pe piața europeană (principala destinație pentru ambele categorii de produse).
În ceea ce privește principalii noștri parteneri comerciali, prognoza creșterii economice pentru PIB UE efectiv, care aproximează cererea pentru bunurile de export ale României, prevede decelerarea acesteia către ritmuri ușor sub cele potențiale pentru perioada 2019-2020.
În aceste condiții, sporește relevanța riscurilor privind o evoluție mai puțin favorabilă a activității economice externe comparativ cu cea presupusă în scenariul de bază.
„Evaluările cantitative cu ajutorul modelului de analiză și prognoză pe termen mediu (MAPM) indică o senzitivitate însemnată a activității economice interne la modificările dinamicii creșterii economice din UE efectiv. Astfel, în cazul unei decelerări externe mai accentuate, cu un punct procentual cumulat în intervalul 2019-2020, concomitent cu o dinamică a prețurilor externe mai redusă cu 0,8 puncte procentuale în total, PIB intern va fi mai redus cu 0,4% decât în scenariul de bază”, consideră experții BNR. Cererea externă evaluată pe baza indicatorului PIB UE efectiv (UE-28 excluzând România) este anticipată a înregistra o decelerare accentuată a dinamicii anuale de la nivelul de 2,1% consemnat în 2018 la 1,6%, atât pentru anul curent, cât și pentru cel viitor, în contextul suprapunerii unor factori interni (perturbarea producției de autovehicule, în special în Germania, principalul partener comercial al României, pe fondul modificării procedurilor de testare a emisiilor de noxe; tensiunile sociale și incertitudinile fiscale în unele state membre) cu cei care s-au manifestat la nivel global (escaladarea măsurilor protecționiste comerciale, întărirea condițiilor de creditare în China). Trebuie menționat faptul că acest impact negativ se poate amplifica semnificativ, în condițiile în care dezechilibrele macroeconomice interne se acutizează, iar activitatea partenerilor comerciali suferă o înrăutățire de o mai mare amploare, ceea ce poate determina transmiterea șocurilor externe nefavorabile.
Pe termen mediu însă este anticipat un reviriment al creșterii economice, acesta fiind sprijinit în continuare de politica monetară persistent acomodativă a BCE – cu impact pozitiv asupra consumului și a investițiilor.