În România, alegerile europarlamentare sunt percepute ca un test pentru partide în sensul popularității și aproape deloc ca un prilej de dezbatere a marilor teme ale UE. Partidele din România nu au pe agenda publică discuții despre imigrație sau despre efectele pe termen lung ale Brexitului și par total neinteresate de propunerile de reformă a birocrației europene, lansate, de pildă, de președintele francez, Emmanuel Macron.

Febra scrutinului din primăvara lui 2019 se simte în România la nivelul candidaturilor. Cel mai probabil, data alegerilor europarlamentare în România va fi 26 mai, în condițiile în care la noi scrutinul este preferat duminica, și nu în zilele de lucru, cum se întâmplă în multe state membre ale Uniunii.

Niciun partid nu și-a anunțat deocamdată lista de candidați, însă pe scena politică au loc aranjamente și tatonări, mai cu seamă în tabăra opoziției.

PSD și ALDE merg separat

Partidele care alcătuiesc alianța guvernamentală vor merge, cel mai probabil, pe liste separate la scrutinul pentru Parlamentul European. Cei de la PSD intenționează să desemneze candidații până la finalul anului în curs, în vreme ce ALDE a anunțat că va stabili în toamnă criteriile pe care trebuie să le întrunească propriii candidați. În cazul ALDE, este primul scrutin la care participă pentru Parlamentul de la Bruxelles, în mai 2014 formațiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu nefiind încă înființată. Mișcările politice din toamna anului 2014, unificarea PNL cu PDL, au determinat plecarea majorității eurodeputaților liberali din familia europeană a democrat-liberalilor, ALDE, la Partidul Popularilor Europeni.

Social-democrații vor prezenta liste complete pentru toate cele 33 de locuri arondate României. Deocamdată, nu se cunosc candidații care vor fi plasați pe locuri eligibile, însă se știe că Daciana Sârbu și Cătălin Ivan nu vor mai fi incluși.

Opoziția se resetează

Există discuții de principiu între PNL, USR și Mișcarea Pentru România pentru o posibilă participare pe liste comune. Însă este foarte greu de crezut că aceste formațiuni se vor prezenta împreună la scrutin, date fiind orgoliile fiecăreia dintre ele.

USR se află, la rându-i, la prima participare la aceste alegeri și nici nu se știe încă din ce familie politică europeană va face parte. Uniunea Salvați România a obținut la alegerile pentru parlamentul național 10% din sufragii și speră ca la cele pentru Bruxelles să convertească într-un scor și mai mare popularitatea câștigată de pe urma campaniei „Fără penali în funcții publice”. Potrivit unora dintre liderii USR, în interiorul partidului se mizează pe un rezultat de cel puțin 15-20% din voturi.

Cei de la Mișcarea Pentru România, conduși de Dacian Cioloș, vor participa și ei la alegerile din mai 2019, însă nu se știe încă în ce formulă. Formațiunea lui Cioloș, din care mai fac parte Vlad Voiculescu, Dragoș Pâslaru, nu s-a înregistrat încă la tribunal și este în etapa în care strânge semnături pentru înființare. Dacă se înscrie în cursa pentru Bruxelles, atunci partidul nou înființat va avea nevoie, ca orice alt partid, și de 200.000 de semnături de susținere a listelor de candidați. Dacian Cioloș a anunțat că va candida pentru un post de europarlamentar, însă trebuie precizat că are oferta de a candida și pe listele liberalilor, și pe cele ale USR. În acest caz, vorbim de alianțe electorale, care au un prag de admitere în PE de 8% din voturi. Partidele care merg singure trebuie să atingă 5%, iar pragul pentru candidații independenți este de 3,5%.

PNL este partidul pentru care alegerile europarlamentare au iscat deja tensiuni. În condițiile în care există o singură circumscripție pentru acest scrutin, liberalii au avut deja discuții aprinse despre locurile eligibile. Ei mizează pe obținerea a cel puțin opt mandate dacă vor merge singuri în alegeri, iar fracțiunea provenită din fostul PDL, condus de Vasile Blaga în timpul administrației Băsescu, a cerut patru locuri eligibile. După zvonurile, dar și discuțiile concrete purtate de liderul PNL, Ludovic Orban, cu Dacian Cioloș, cei de la PDL și-au văzut periclitată eligibilitatea. Astfel, după tensiuni considerabile, care au avut nevoie de intervenția președintelui Iohannis, liberalii au convenit că listele pentru europarlamentare se împart 50-50 între vechii și noii liberali. Cel mai probabil, cu Ludovic Orban deschizător al listei.

Nu este clar dacă la viitoarele alegeri se vor mai înscrie și candidați independenți. Ei trebuie să prezinte liste de susținători de câte 100.000 de membri și, cum aminteam mai devreme, să depășească 3,5% din voturile exprimate, condiții printre cele mai restrictive din toate țările membre ale Uniunii. Cu toate acestea, la alegerile din 2009 fiica cea mică a lui Traian Băsescu a mers la PE, cu sprijinul PDL, iar actorul Mircea Diaconu, la alegerile din 2014, cu sprijinul PSD.