Inițiatorii protestelor de la 10 august au decis să-și facă partid și să se organizeze astfel încât la alegerile europarlamentare să participe cu trei candidați, iar la alegerile din 2020, pentru parlamentul național, să prezinte liste complete.

Anunțul a fost făcut de Mario Mocan, românul stabilit la Londra care a organizat traversarea Europei cu tricolorul arborat pe mașini până în Piața Victoriei a miilor de români.

Nu au nume deocamdată, pentru că doresc să-l anunțe în momentul în care își vor înregistra formațiunea la tribunal. Au deja o schiță de program politic, pe care au pus-o în dezbatere în interiorul unui forum al diasporei, la care sunt arondați mii de români care muncesc în țări europene.

În următoarele trei luni, se va organiza o mișcare care, odată îndeplinite criteriile pentru înființarea unui partid, va anunța titulatura. Câteva precizări doctrinare au fost deja stabilite. Partidul va fi de centru-dreapta și se declară anti-PSD. Poziționarea față de actuala opoziție, după cum declară Mario Mocan, va fi una neutră, în sensul delimitării clare de partidele care funcționează în acest moment pe scena politică autohtonă.

Din discursul grupării se distinge promovarea antreprenoriatului și plasarea netă, ca partid, de partea luptei împotriva corupției.

Un program ambițios

Programul celor din diaspora propune îmbunătățirea condițiilor de viață din România prin modele noi de afaceri, sprijinind economia locală, încurajând microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii, cooperativele agricole și meșteșugărești etc., contribuind la economia României prin creșterea producției de mărfuri și servicii, creșterea exporturilor și micșorarea importurilor.

•   Creșterea locurilor de muncă în România și în Europa, precum și apărarea drepturilor muncitorilor și patronilor români pe piața muncii, dincolo de granițele României.
•   Promovarea egalității de șanse a tuturor cetățenilor români indiferent de rezidența acestora temporară ori permanentă, origine, accesul mărit al copiilor la o viață decentă, în special accesul la hrană și la servicii naționale de educație și sănătate.
•   Încurajarea producției și consumului de produse alimentare biologice în România, cu desfacere atât în România, cât și în străinătate (reducerea importurilor de alimente și creșterea exporturilor).

•   Investițiile diasporei române în România sunt o investiție strategică de capital străin care trebuie să se bucure de facilități cum ar fi: scutiri și diminuări de taxe și impozite pe anumite perioade vitale dezvoltării afacerilor.
•   Implementarea unor programe experimentale de securitate socială (spre exemplu experimente UBI / Venitul de Bază) folosind modele din alte țări europene civilizate (Finlanda, Suedia etc.) pentru diminuarea și prevenirea sărăciei extreme din România.
•   Realizarea unui Program Național de Antreprenoriat (PNA) pentru rezolvarea eficientă a situațiilor de criză economică profundă din zone prioritare care se confruntă cu sărăcia extremă, cu atragerea resurselor relevante de la nivel local, regional, național, a partenerilor publici și privați, precum și a fondurilor internaționale de solidaritate.
•   Modernizarea sistemului penal din România și adaptarea acestuia la vremurile noastre: i) confiscarea averilor nejustificate și transferul acestora către Programul Național de Antreprenoriat (PNA); ii) introducerea pedepsei cu închisoarea pe viață pentru fapte grave de corupție în justiție, politică, poliție, jandarmerie, sănătate și învățământ universitar; iii) pedepse mult mai aspre pentru traficanții de ființe umane. 

  Problemele de organizare

  Noul partid al diasporei își propune să înființeze filiale în orașele în care sunt numeroase comunitățile de români, nu doar din Europa, dar și din America. De asemenea, ei mizează pe mobilizarea la vot a diasporei, astfel încât să-și poată legitima aleșii care să-i reprezinte în forurile legislative. Problema nu este, practic, a numărului de membri și susținători. Se poate înființa un partid în România și cu doar trei membri fondatori. Marea problemă a unui partid nou este finanțarea. Legea nu le oferă niciun leu din bugetul de stat dacă nu trec testele electorale. Cu alte cuvinte, pe banii lor, cei din diaspora trebuie să-și asigure cheltuielile de campanie electorală și numai dacă depășesc în scrutinul electoral 5% din numărul de voturi exprimate vor putea să intre pe lista formațiunilor care primesc bani publici.