În parlament continuă lupta împotriva dobânzilor, considerate exagerate. Argumentele sunt emoționale și, pe alocuri pot crea confuzie. Dacă inițiativele legislative vor fi aprobate, vom avea oare o „dobândă excesivă”, denumită și camătă, dar cum risipim confuziile? Nu de alta, dar termenul camătă există în Codul penal, însă are un înțeles care acoperă și definește infracțiunea de camătă. Dobânda asociată leilor împrumutați este rezultatul, uneori neplăcut, al unui calcul complicat. E însă greu de înțeles de ce leul nu-i ca euro.

Astfel, senatorul Daniel Zamfir a înregistrat în data de 21 mai 2019 la Senat o nouă propunere legislativă în domeniul protecției consumatorilor din sectorul financiar-bancar, al cărei termen de consultare publică a expirat la 20 iunie 2019.

Noul proiect, intitulat Lege privind protecția consumatorilor împotriva cametei și a altor forme de abuz de putere economică, introduce termenul de „dobândă excesivă”, pe care îl echivalează cu cel de camătă.

În conformitate cu noul proiect de lege al senatorului Zamfir, „practicarea de dobânzi excesive reprezintă abuz de putere economică și practică incorectă (în sensul Legii nr. 363/2007)”.

De asemenea, camăta (sau dobânda excesivă) este definită, din punctul de vedere al relațiilor de drept civil, ca fiind „o dobândă contractuală superioară dobânzilor comerciale curente practicate de instituțiile de credit, în mod manifest disproporționată față de media acestor dobânzi comerciale curente”.

Totuși, noțiunea de camătă utilizată în propunerea legislativă a senatorului ALDE, sinonimă cu cea de dobândă excesivă, „nu pare să se refere la infracțiunea de camătă, incriminată prin Codul Penal, cea din urmă constând în „oferirea de bani cu dobândă, în mod regulat, fără autorizație”, părere împărtășită de specialiștii firmei de consultanță financiară Deloitte, în cadrul unui document făcut public către clienții săi. „Scopul propunerii legislative este de a proteja consumatorii”, citează aceștia din expunerea de motive a autorului proiectului de lege, „iar sancțiunile prevăzute sunt de natură civilă, iar nu de natură penală”.

Criteriul de departajare, care face ca o dobândă să fie „prezumată” ca fiind excesivă, este „ori de câte ori” nivelul acesteia depășește dublul mediei dobânzii comerciale curente.

Sancțiunea practicării unei dobânzi excesive de către un creditor constă în nulitatea contractului de credit. Potrivit expunerii de motive care însoțește proiectul de lege, motivul nulității contractului de credit este cel de cauză ilicită sau imorală. În cazul constatării nulității totale a contractului, repunerea în situația anterioară privește doar capitalul împrumutat (nu și dobânzile și celelalte costuri). Trebuie avut însă în vedere că nulitatea contractului de credit, într-un astfel de caz, nu intervine automat, ci ea trebuie cerută prin instanță, deoarece în dreptul civil român nu avem nulități de drept, ele trebuind să fie constatate de către o instanță în cadrul unui proces.

Proiectul mai prevede că „la cererea consumatorului, contractul de credit poate fi executat în continuare, însă creditorul financiar nu va putea pretinde de la consumator nici dobânda, nici costurile contractului”.

Noi definiții ale creditelor

În sensul proiectului de lege propus de senatorul Zamfir, creditul imobiliar este creditul perfectat în vederea achiziționării, construcției sau ameliorării unui imobil. De asemenea, creditul este ipotecar dacă garanția materială conferită creditorului este chiar imobilul achiziționat sau care urmează a fi construit pe credit. În toate celelalte cazuri în care garanția este instituită asupra altor imobile, avem un credit imobiliar, inclusiv atunci când garanția materială este conferită de un terț.

Totodată, creditul de consum este definit, în sensul acestui proiect de lege, drept un credit a cărui valoare maximă este de 20.000 de euro (în echivalent lei) și a cărui perioadă maximă de rambursare este de 5 ani, indiferent dacă este garantat sau nu cu ipoteci imobiliare. În legislația în vigoare, creditul de consum este un credit acordat unei persoane fizice, altul decât creditul pentru investiții imobiliare (definit de Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare).

Plafonarea dobânzii anuale efective (DAE)

O altă nouă prevedere cuprinsă în noul proiect este plafonarea dobânzii anuale efective (DAE).

La creditele imobiliare, DAE nu poate depăși cu mai mult de 3% dobânda legală, iar în cazul în care creditorul este un IFN, DAE nu poate depăși dobânda Lombard.

În proiectul legislativ anterior, al senatorului Zamfir, declarat neconstituțional, se propunea ca, în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare (astfel cum sunt definite de Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare), DAE să fie plafonată la maximum 3 puncte procentuale.

La creditele de consum, conform proiectului de act normativ, DAE nu poate depăși 18% pe an. Se păstrează aceeași propunere ca în inițiativele legislative anterioare declarate neconstituționale”, atenționează specialiștii Deloitte.

La microcredite, DAE nu poate depăși 200% pe an (dacă scadența este de maximum 15 zile), 100% pe an (dacă scadența este între 16 și 90 de zile) și 30% pe an (dacă scadența este de peste 90 de zile).

În sensul acestui proiect de lege, microcreditul este un împrumut în valoare maximă de 3.000 de euro (în echivalent lei), a cărei perioadă maximă de rambursare este de 1 an.

Dacă nivelul DAE este superior plafoanelor legale de mai sus, atunci, la cererea consumatorului, se va reduce corespunzător, pe cale amiabilă sau prin hotărâre judecătorească.

Reguli privind dobânda remuneratorie și penalizatoare

Actul juridic din care rezultă o datorie, încheiat între persoane fizice, se supune dispozițiilor OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar („OG 13/2011”).

În ipoteza în care debitorul este consumator, nu se va aplica art. 9 din OG 13/2011, prin care se prevede că dobânzile practicate de instituții de credit și IFN-uri, precum și modul de calcul al acestora vor fi exceptate de la reglementările respectivei ordonanțe.

În raporturile juridice în care debitorul este consumator, comisionul aplicat ca procent din valoarea sau soldul creditului este interzis, iar dobânda remuneratorie se stabilește prin raportare la dobânda legală. Rata dobânzii legale remuneratorii se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR.

Dobânda penalizatoare (inclusiv penalitățile de întârziere) nu poate depăși cu mai mult de 3% dobânda legală sau cu mai mult de 2% dobânda legală, dacă scadența a fost declarată anticipat.

Dacă nivelul dobânzilor penalizatoare este superior plafoanelor legale, atunci, la cererea consumatorului, acestea se vor reduce corespunzător, pe cale amiabilă sau prin hotărâre judecătorească.

Cumulul dobânzii remuneratorii cu dobânda penalizatoare este interzis după ce obligația de plată ce incumbă consumatorului devine exigibilă.

Stipularea de dobânzi penalizatoare care depășesc totalul sumei acordate cu titlu de împrumut sau de credit, sau de clauze privind costul total al creditului peste plafoanele de mai sus constituie o practică incorectă a creditorilor financiari și se sancționează conform Legii nr. 363/2007.

La data intrării în vigoare a acestei legi, s-ar abroga art. 53 și 54 din OUG nr. 52/2016, care prevedeau că:

• rata dobânzii penalizatoare se calculează pe bază de procent fix ce nu poate fi mai mare de 3 puncte procentuale, care se adaugă la rata dobânzii curente și se aplică la principalul restant.

• în cazul în care consumatorul sau soțul/soția acestuia se află în una dintre următoarele situații: șomaj, reducere drastică a salariului (cu cel puțin 15%), deces, dobânda penalizatoare nu poate depăși cu mai mult de două puncte procentuale rata dobânzii curente. Această dobândă va fi percepută până la încetarea evenimentului care a generat reducerea veniturilor, dar nu mai mult de 12 luni. În caz de deces, perioada nu poate fi mai mică de 6 luni.

• consumatorul notifică creditorul, de îndată, dar nu mai târziu de 15 zile calendaristice, cu privire la încetarea evenimentului care a generat reducerea veniturilor.

• se interzice aplicarea dobânzilor penalizatoare la soldul creditului sau la valoarea totală a creditului ori la valoarea totală plătibilă de către consumator. Cuantumul dobânzilor penalizatoare nu trebuie să depășească principalul restant.