Trump este o problemă, dar nu numai

Aproape toți membrii de la acest forum internațional și-au reafirmat angajamentul față de Acordul privind clima, de la Paris. Cele 19 state semnatare au convenit asupra „ireversibilității” tratatului semnat în 2015 și s-au angajat să îl „pună în aplicare”, continuând astfel promisiunile făcute la summitul G20 de anul trecut, din Buenos Aires. În frunte cu președintele Franței, Emmanuel Macron, ca vârf de lance în discuțiile legate de schimbările climatice și protejarea mediului, aceste 19 state au încercat să atingă angajamentul, însă cu dificultate, deoarece se confruntă cu puternica și greu de convins opoziție din partea liderului de la Casa Albă. Macron a venit la acest summit determinat să îl convingă pe Trump să semneze acest acord, însă, și de această dată, președintele american s-a opus. Premierul britanic, Theresa May, a încercat și ea să determine schimbări, încurajând statele să treacă la inițiativa Regatului Unit, un plan de reducere a emisiilor de carbon la 0% până în anul 2050. Donald Trump rămâne un opozant care este fidel utilizării cărbunelui, pe care îl vede mult mai eficient și rentabil. Lupta împotriva încălzirii globale a fost abandonată de SUA încă de acum doi ani. Conducerea de la Casa Albă consideră că decizia de a se retrage din acest acord este justificată de faptul că acesta ar putea afecta muncitorii americani și cetățenii care plătesc taxe. În prezent, sub presiunea americană, și alte state, precum Arabia Saudită, Australia sau Brazilia, ar putea să decidă să nu mai sprijine acordul ONU referitor la climă. Macron, dezamăgit de această situație, a spus: „Nu pot decât să regret poziția americană”. Asta îl va determina pe liderul de la Élysées să nu semneze integral documentul summitului. În ciuda eforturilor sale încă din anul 2017, este, cel mai probabil, ca Statele Unite să ratifice acordul de la Paris sub o altă administrație prezidențială, așa că liderii G20 mai au o șansă la summitul de anul viitor.

Armistițiu comercial și reevaluarea Huawei

Donald Trump și Xi Jinping au căzut de acord să reia discuțiile bilaterale și negocierile după un blocaj comercial care dura deja de șapte săptămâni. Războiul comercial nu este în totalitate rezolvat, chiar dacă președintele american dă speranțe în acest sens. În urma unei întrevederi de aproximativ 80 de minute cu președintele chinez, Trump susține, referitor la relațiile cu Beijingul că „suntem înapoi pe calea cea bună și vom vedea ce se va întâmpla”.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, încurajează cele două state să ajungă la un compromis, deoarece, declară el, acest război comercial încetinește economia globală. Mulți experți se tem că armistițiul comercial poate să nu se mențină pe termen lung. Într-adevăr, sunt vizibile intențiile bune și îmbunătățirea relațiilor, ambele state înțelegând că nu pot funcționa la potențial maxim dacă nu cooperează. În urma acestor discuții, Trump a promis că Statele Unite nu vor mai ridica tarifele, așa cum au venit pregătiți să o facă, în cazul în care nu se ajungea la o înțelegere, însă nici nu vor scădea din taxele vamale suplimentare de sute de miliarde de dolari deja impuse importurilor chinezești. O mișcare surprinzătoare din partea președintelui Trump a fost retragerea sancțiunilor asupra gigantului tehnologic Huawei, permițând, din nou, chinezilor să cumpere cipuri și alte echipamente tehnologice de la americani, însă toate acestea au venit cu un cost: China va trebui să cumpere „cantități uriașe” de bunuri și resurse agricole de la fermierii americani. Această mișcare este considerată o încercare a liderului american de a câștiga electorat pentru alegerile prezidențiale din 2020. China a salutat însă acest pas, considerând întotdeauna că acuzațiile americane conform cărora compania Huawei reprezintă o amenințare la adresa securității naționale au otrăvit relațiile bilaterale din ultimele luni și au creat brandului o imagine dezavantajoasă în rândul consumatorilor globali și al partenerilor din industrie.

Liberalism vs autoritarism. Care este mai „învechit”?

În încercarea de a-și menține imaginea sa de lider puternic, președintele rus, Vladimir Putin, a condus atacuri repetate împotriva valorilor liberale pe tot parcursul summitului G20, spunând că „ideea liberală a devenit învechită” și a „depășit scopul său”. În replică, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a atacat comentariile liderului de la Kremlin, susținând că, de fapt, autoritarismul este învechit, deși „eficient”, făcând referire la modul în care Putin gestionează politicile din Rusia. Viziuni diferite, care descriu însă și performanțe economice diferite.

Relaxarea după Mueller

Întâlnirea de la G20 este prima dintre Trump și Putin de când a fost terminată ancheta Mueller, ce investiga presupusele implicații ale Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016. Trump nu a ratat ocazia și i-a spus omologului său rus: „Nu interveni în alegeri, te rog!”. Putin l-a invitat pe Trump la Moscova, anul viitor, pe 9 mai, cu ocazia celebrării Zilei Victoriei din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Regatul Unit nu uită…

Theresa May l-a confruntat pe Vladimir Putin cu privire la otrăvirea unui fost spion rus din Marea Britanie, anul trecut, în spatele căreia se presupune că a fost chiar conducerea de la Kremlin. „Comportament inacceptabil” și un „act josnic” sunt cuvintele folosite de May pentru a descrie situația pe care o atribuie statului rus. Putin a confirmat că a purtat cu May o discuție pe această temă și a declarat că aceasta a „reacționat într-o manieră destul de dură”, însă întâlnirea a fost „un pas mic, dar pozitiv în direcția cea bună”. Acesta a negat toate acuzațiile, așa cum era de așteptat, și a preferat să nu mai ofere detalii.

Trump ignoră scandalul Khashoggi

Președintele american, Donald Trump, a avut o întâlnire amicală la micul dejun cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammad bin Salman. Trump a susținut că „este o onoare să fie cu prințul coroanei saudite” și l-a numit un „prieten de-al meu”. Relațiile apropiate dintre cei doi lideri au atras multe critici la adresa președintelui Trump, din cauza acuzațiilor aduse prințului saudit într-un raport al ONU care a concluzionat că acesta ar fi ordonat uciderea jurnalistului disident Jamal Khashoggi. La o privire mai atentă, Trump, afacerist în natura sa, a afirmat că relațiile atât de strânse cu Arabia Saudită se explică prin faptul că achizițiile statului arab de armament și echipament militar au susținut cel puțin un milion de locuri de muncă în SUA și au adus economiei americane miliarde de dolari, de-a lungul timpului.

O întâlnire neașteptată

Donald Trump a propus sâmbătă o întâlnire scurtă de weekend cu Kim Jong-Un în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, pentru a-i strânge mâna și a-l saluta. Propunerea, făcută într-o postare pe Twitter și acceptată mai apoi de conducerea de la Phenian, arată o deschidere din partea dictaturii comuniste spre Statele Unite, în speranța că americanii vor ridica sancțiunile impuse asupra utilizării armelor balistice și nucleare. Trump este primul președinte american care calcă pe pământul nord-coreean. Această întâlnire s-a încheiat cu invitația lansată de Trump pentru Kim de a veni la Casa Albă, ceea ce ar putea face parte din strategia americană de a-l convinge pe liderul nord-coreean să denuclearizeze Coreea de Nord, cel mai probabil printr-un tratat foarte riguros pentru ambele parți. Așadar, putem vorbi despre o continuare a aprofundării relațiilor personale dintre cei doi lideri și despre avansarea relațiilor diplomatice bilaterale spre un nou viitor. Trump a punctat un succes, având în vedere că ultima întâlnire dintre cei doi a avut loc la summitul de la Hanoi și s-a încheiat fără o înțelegere între cele două părți. Totuși, va mai dura ceva vreme până vom vedea un acord între SUA și Coreea de Nord, în care liderul de la Phenian să renunțe total la dezvoltarea armelor nucleare.

În esență, la summitul G20 au existat mai multe cordialități decât au existat ostilități și mai multe relații de încredere între șefii de state decât conflicte, ceea ce nu poate fi decât un semn bun pentru economia globală și pentru echilibrul geopolitic.