Ediția tipărită | Europa

20 septembrie 2018

DE LA Szczecin pe Baltica la Trieste pe Adriatica, o fractură în domeniul sănătății s-a creat în Europa. Deși, în termeni globali, cetățenii din UE trăiesc mult (cu 2,5 ani mai mult decât în America și 4,6 ani mai mult decât în China), continentul este divizat. La cele mai îndepărtate margini ale spectrului, spaniolii din Madrid pot să se aștepte să trăiască până la 85 de ani, dar bulgarii din regiunea de nord-vest nu au o speranță de a depăși pragul celei de-a 73-a aniversări – un decalaj de aproape 12 ani. Singurele excepții sunt Slovenia, care depășește cu puțin media UE, și Danemarca, unde speranța de viață este puțin sub medie.

Lucrurile nu au stat mereu așa. La mijlocul anilor ’60, letonii și lituanienii suflau încă în tot la fel de multe lumânări de pe tortul aniversar ca cetățenii din Cipru și Franța. Dar „diviziunea politică a Europei este importantă”, spune Denny Vagero, profesor de sociologie medicală la Universitatea din Stockholm. După o lungă perioadă de convergență, provocată de reducerea mortalității infantile, Estul continentului a rămas treptat în urmăm după coborârea Cortinei de Fier.

Potrivit lui Zoltan Massay-Kosubek de la ONG-ul European Public Health Alliance (EPHA), Europa de Est are mai mulți fumători și mai mulți consumatori mari de alcool. „Aceasta este principala sursă a decalajului”, spune el. Obiceiurile proaste și mediile nesănătoase sunt factori care contribuie la boli cronice, precum cancerul, diabetul și bolile cardiovasculare. Ungurii stau cel mai prost când este vorba de boli cronice, dar ratele sunt înalte și în mare parte din Polonia, Slovacia și Croația.

Banii ar putea fi suspectați că sunt la rădăcina problemei, dar faptele nu confirmă această părere. Portugalia, sudul Italiei și mari părți din Spania au venituri per capita similare cu cele din părți ale Europei de Est, și totuși se bucură de o speranță de viață mai mare. Scoția și nord-estul Angliei înregistrează și ele rate înalte de mortalitate datorate bolilor cronice. „Ce faci cu PIB-ul este important”, spune Vagero. Unele țări preferă să cheltuiască banii pe politici sociale, altele pe armament. Dar în general, sistemele de sănătate din Europa de Est pur și simplu „nu se pot compara cu Europa occidentală”, spune Massay-Kosubek.

Grafic
Speranța de viață

La naștere, 2016

„Inegalitățile în domeniul sănătății sunt nedrepte, pentru că pot fi prevenite”, continuă el. Educația, accesul la aer curat și ameliorarea sănătății mintale ar putea să ajute. Dar politicile preventive sunt greu de implementat, chiar dacă economisesc bani pe termen lung. Cu mai multe mașini cu emisii poluante scăzute în Europa de Vest, mai multe modele poluante ajung pe piețele din Estul Europei. Măsurile la scara UE de reducere a fumatului, cum sunt ambalajele cu avertismente și interdicția fumatului în locuri publice, au avut oarecare succes. Consumul de alcool ar putea fi abordat în mod similar. Dar cei care au renunțat la fumat aparțin adesea părții mai bine educate, mai bogate a societății. Ameliorările în domeniul sănătății nu duc întotdeauna la o egalitate mai mare.

Aproape toți membrii UE colaborează la un plan de acțiune pentru sănătate, iar Comisia Europeană desfășoară proiecte pentru a aborda de la rădăcină problemele de sănătate în grupurile vulnerabile la boală. Dar nu toată lumea de la Bruxelles sprijină o astfel de colaborare. Europarlamentarii naționaliști ar putea să încerce să reia controlul asupra reformelor sănătății publice după alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor, limitând interpretarea mandatului UE asupra sănătății, avertizează unii. Asta ar împiedica aducerea europenilor împreună în boală și în sănătate.

Acest articol a apărut în secțiunea Europa a ediției tipărite a The Economist, sub titlul „Europe’s chronic health problem”