Cazul Navalnîi: de ce este relevant pentru România

41
6 minute de lectură

Pare o scenă desprinsă dintr-o comedie absurdă – numai să nu te afli în locul lui. Liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, nu a avut parte nici măcar de o clipă de libertate, pe 24 septembrie, după ce a executat o pedeapsă de 30 de zile de închisoare. Chiar la ieșirea din locul de detenție, el a fost reținut din nou.

Cu o lună mai devreme, Aleksei Navalnîi fusese arestat de poliție lângă domiciliul său și condamnat la închisoare pentru organizarea unei manifestații neautorizate în luna ianuarie. El chemase la boicotarea alegerilor prezidențiale la care nu i s-a permis să participe. De ce? Din cauza cazierului…

Imaginați-vă scena: la ușa penitenciarului, Navalnîi iese senin și, când să respire prima gură de aer de libertate, militari din trupele speciale îl umflă, îl aruncă într-o mașină și îl duc într-o direcție necunoscută.

Motivul noii rețineri? Un alt protest neautorizat… Modul de operare? Visul erotic al oricărui dictator…

La scurt timp, asociatul său, Leonid Volkov, a scris pe Twitter că opozantul a fost dus la o secție de poliție din Moscova, fiind acuzat de încălcarea legii privind protestele, ceea ce a dus la vătămarea unor persoane. Pentru asta, el ar mai putea rămâne alte 20 de zile în închisoare.

Și nu este singurul episod de acest gen. În iulie, patru membri ai grupului contestatar rus Pussy Riot au fost arestați în același mod, imediat după eliberarea lor. Ei fuseseră reținuți inițial pentru 15 zile pentru că au intrat în teren la finala Cupei Mondiale. Și, pentru că regimul nu glumește, acum două săptămâni, unul dintre liderii trupei, Piotr Verzilov, a ajuns într-un spital din Germania după ce și-a pierdut cunoștința pe stradă. Verdictul medicilor germani: otrăvire.

Aleksei Navalnîi (42 de ani) este directorul „Fondului de combatere a corupției”. În această calitate, el a devenit extrem de incomod pentru Kremlin.

În martie 2017, el a dat la iveală, pe blogul său, un întreg sistem de corupție care a condus la îmbogățirea premierului și fostului președinte Dmitri Medvedev. Un sistem compus din asociații paravan, din donații menite a masca luarea de mită, fundații caritabile și organizații nonguvernamentale înființate pe numele unor rude și apropiați pentru ascunderea banilor și care s- au bucurat de numeroase „donații” din partea unor oligarhi sau „împrumuturi” din partea unor bănci de stat.

Cu banii astfel obținuți au fost cumpărate proprietăți în Rusia și în străinătate. Suma totală rulată prin această suveică? Peste 1 miliard de euro.

Dar nu pentru toate acestea a fost reținut Navalnîi în repetate rânduri. În privința acuzațiilor de corupție, Kremlinul preferă tăcerea. Navalnîi este umflat din când în când pentru încălcarea legislației privind organizarea manifestațiilor.

El este, așadar, un agitator, ca și membrii trupei Pussy Riot – și acesta trebuie să fie mesajul pe care să-l primească rusul de rând. Că există câțiva – puțini, ce- i drept – susținuți din Occident, care tulbură liniștea poporului rus și nu-l lasă să se bucure de binefacerile regimului Putin.

Desigur că în paradisul putinian există și probleme reale, cum ar fi legea pensiilor, care a generat nenumărate manifestații de nemulțumire.

Tocmai de aceea, trebuie reținut rolul preventiv al reținerii unor persoane cunoscute precum Navalnîi sau activiștii Pussy Riot și expunerii acestora pe posturile TV ale statului. Altfel, mai bine de 800 de persoane – printre care și copii – au fost reținute în Rusia chiar în ziua alegerilor locale din 9 septembrie. Motivul? Participarea la manifestații neautorizate.

Ce bine că așa ceva nu se poate întâmpla în România! Ce bine că în țara noastră poți protesta pașnic și prin aceasta chiar poți influența politicile guvernului, așa cum s-a întâmplat în ianuarie-februarie 2017!

Și totuși, asta s-ar putea să nu dureze. Ministrul de Interne, Carmen Dan, a afirmat că își va asuma un proiect de modificare a legii adunărilor publice, deoarece actuala legislație ar fi depășită. Declarația a venit în timpul audierilor din Senat, din 25 septembrie, pe marginea evenimentelor din 10 august.

Azi, în România, protestele sunt doar anunțate – nu se pune problema autorizărilor. De aceea, a vorbi despre un protest neautorizat este un nonsens. Dacă însă protestele vor trebui de aici înainte să se facă doar cu voie de la autorități – și să vedem ce autoritate va autoriza un protest împotriva ei –, atunci este posibil ca scene precum cele din Rusia să se repete și în România. În paranteză fie spus, e greu de imaginat că doamna ministru se gândește să liberalizeze și mai mult legislația adunărilor publice în România – avem toate motivele să credem că dorește să o înăsprească.

Este România precum Rusia? Evident, nu. Doar că orice putere cu tendințe autoritariste are aplecarea de a-și acoperi acțiunile antidemocratice prin artificii juridice și hățișuri legislative. Ca protestatar, nu vei fi șicanat pentru că denunți abuzuri – ei n-au nevoie de asta. Ci pentru că ai fi încălcat nu se știe ce articol din nu se știe ce act normativ neclar și interpretabil.

Poate România să evite o alunecare de tip rusesc? Evident, poate. Doar că trebuie să știm că există și exemple de eșec.

În Turcia, pe parcursul anului 2013, au avut loc uriașe manifestații publice împotriva corupției regimului Erdogan, la care au participat cu precădere tinerii și categoriile educate.

Asta însă nu l-a împiedicat pe liderul de la Ankara să-și ducă la îndeplinire proiectul unui regim unipersonal, populist-religios.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele