Liviu Dragnea a supraviețuit votului de încredere în forul de conducere permanentă a PSD, iar acum își consumă gloanțele care i-au rămas pentru păstrarea majorității parlamentare și, implicit, a șefiei Camerei Deputaților. Care este strategia președintelui încă în funcție al PSD în cel mai aprig război pentru putere, la scenă deschisă, pe care îl cunoaște acest partid de la înființare?

Ședința Comitetului Executiv al PSD i-a dat lui Liviu Dragnea un răgaz pentru a-și elimina sau cumpăra adversarii care jinduiesc la poziția pe care o ocupă. După ce s-a topit în câteva ore numărul opozanților, întreaga confruntare din mult așteptata ședință de săptămâna trecută s-a transformat într-o controversă legată de formula în care să fie adoptată amnistierea penalilor. Nu este o chestiune de respingere, ci doar de procedură. PSD este, la unison, împotriva pedepsirii corupției, iar ceea ce promitea să fie debarcarea lui Dragnea s-a transformat într-un târg de funcții și distribuire a banilor publici între două tabere cu aceeași strategie și atitudine politice, mânate de aceleași ambiții pentru putere. Dragnea iese slăbit din acest război, însă strategia sa se bazează pe persuasiune – trebuie să-i convingă pe propriii contestatari că înlăturarea lui ar fi egală cu pierderea guvernării.

Redistribuirea funcțiilor

Liviu Dragnea știe că puterea îi ține împreună pe cei de la PSD, iar guvernarea înseamnă împărțirea resurselor în interiorul partidului. Asta i-au amintit colegii săi contestatari care i-au cerut demisia din fruntea PSD și a Camerei Deputaților. Întreaga scrisoare în 18 puncte semnată de Gabriela Firea, Adrian Țuțuianu și Paul Stănescu vorbea despre păstrarea intactă a liniei politice a PSD, plecarea lui Dragnea și împărțirea puterii. Zis și făcut!

Liviu Dragnea a înțeles că pentru temperarea ostilităților trebuie să renunțe la conducerea guvernului și a PSD din biroul lui de la Camera Deputaților sau din reședința de la Scroviștea. Adică este nevoie să lărgească micul inel al

fidelităților, lăsând impresia că vin la masa deciziilor și fracțiunile rivale din PSD. Astfel, a convocat ședința forului de conducere permanentă a PSD, Biroul politic, care se vede săptămânal și care nu se mai întâlnise de când PSD a preluat puterea, la finele lui 2016. Doar în momentele critice au fost adunate formal astfel de întruniri.

Conducere colectivă

La Biroul permanent Dragnea a propus înființarea unui grup de lucru care să evalueze felul în care sunt aplicate dispozițiile programului de guvernare în toate dimensiunile sale – guvern, parlament, administrație. Aici i-a adus și pe cei care se pronunțaseră împotriva lui, care i-au cerut demisia și pe care i-a așezat alături de susținători.

„Am hotărât înființarea unui grup de lucru pentru gestiunea resursei umane din PSD și analiza periodică a îndeplinirii programului de guvernare, un grup format din nouă colegi. Vor informa permanent și liderii de grup, pentru că vorbim de acțiunile care trebuie să se îndeplinească de către Guvern, precum și cele care trebuie să se îndeplinească de către Parlament în realizarea programului de guvernare”, a spus Liviu Dragnea.

Grupul este format din Doina Pană, Dragoș Benea, Marian Oprișan, Nicolae Bădălău, Constantin Rădulescu, Laurențiu Nistor, Marius Dunca, Gabriel Zetea și Codrin Ștefănescu. Marea achiziție a lui Liviu Dragnea este cooptarea în acest grup a lui Niculae Bădălău, șeful fiefului PSD din Giurgiu, care a fost până la începutul acestui an mâna sa dreaptă în partid. Bădălău a amuțit în privința protestelor anti-Dragnea cu promisiunea că va reveni în conducere și își va putea impune oamenii în următorul guvern.

Promisiunea unui nou Cabinet, stratagemă de ținut PSD strâns unit în jurul guvernării

Dragnea a mai convins o parte dintre inamicii săi din interiorul partidului că este capital s-o păstreze pe Viorica Dăncilă premier. După unele informații ar fi vorba de finele anului ca termen până la care să se aprobe desemnarea unui nou prim-ministru, numai că de această acțiune depind mai multe necunoscute, cum ar fi acceptul lui Klaus Iohannis pentru desemnarea unui premier PSD, o chestiune asupra căreia în acest moment nu există acord.

În aceste condiții, Dragnea a promis un Guvern remaniat în proporție de 75%.

Remanierea ar urma să aibă loc după referendumul pentru familia tradițională. Până atunci, se va ocupa de evaluarea miniștrilor Viorica Dăncilă exclusiv, potrivit anunțului lui Liviu Dragnea. Dăncilă este și numărul doi în partid, ca președinte executiv, și este, deopotrivă, și propunerea opoziției din PSD de lider la conducerea formațiunii în cazul demiterii prin congres a lui Liviu Dragnea.

Cum Dăncilă are un singur gest de independență înregistrat până acum în raport cu Liviu Dragnea, refuzul de a da ordonanță de urgență pe amnistie, se poate spune că remanierea guvernului este coordonată de actualul președinte PSD.

Dragnea și-a cumpărat deja susținerea liderului filialei de Constanța a social- democraților, Felix Stroe, care se pare că ar urma să revină la conducerea Ministerului Transporturilor. Unde, ca ministru în cabinetul Tudose, nu a făcut nimic. Portofoliul i-ar putea reveni și unui apropiat al lui Stroe din cadrul filialei. Principiul este baronul care aduce o filială de partea lui Dragnea primește minister sau altă instituție ordonatoare de credite consistente.

Și lui Marian Oprișan i s-a promis Ministerul de Interne, de unde se pare că va fi sacrificată Carmen Dan.

Trădarea poartă mereu un nume

Miza lui Dragnea este ca la Ministerul Dezvoltării să fie un aliat fidel, or Paul Stănescu, președintele de la Olt, i-a arătat lui Dragnea că trădarea este un proces reversibil. O paranteză: Stănescu este puternic în Olt și în zona Olteniei de când l-a propulsat Mircea Geoană, un lider ajutat de Stănescu să-și consolideze poziția în partid prin mănunchiul de județe pe care le controlează. La fel a făcut și cu Victor Ponta, însă de fiecare dată ascensiunea acestora la conducerea partidului, ca și decăderea au avut la origine trădarea lui Stănescu. În momentul în care Liviu Dragnea s-a confruntat cu rebeliunea condusă de Mihai Tudose, anul trecut pe vremea aceasta, Dragnea l-a adus pe Stănescu la guvernare, l-a făcut vicepremier și i-a dat ministerul care distribuie banii în teritoriu. Astfel i-a cucerit sprijinul în lupta cu Tudose. Acum, Stănescu s-a aliniat în tabăra Firea, de unde dă semne că ar pleca dacă obține mai mult decât are deja. Întrebarea este dacă Dragnea mai are ce să-i ofere lui Paul Stănescu sau dacă îl va trimite înapoi în teritoriu.

Miza cea mare a lui Dragnea în remanierea guvernului a devenit însă schimbarea lui Tudorel Toader de la Justiție. Pentru acest scop însă, Liviu Dragnea are nevoie de acordul lui Călin Popescu Tăriceanu și al ALDE.

Sunt puse sub semnul întrebării și portofoliile de la Sănătate, Economie, Educație și Turism. Este de urmărit dacă la conducerea Ministerului Culturii va rămâne actorul George Ivașcu, propulsat de la teatrul finanțat de Primăria Capitalei, Metropolis, în fruntea fondurilor de peste 1 miliard de euro pentru celebrarea Centenarului. Este vorba despre proiecte care ar urma să se deruleze pe mai mulți ani (sic!) și pe împărțirea unor sume imense cel mai probabil pentru fidelizarea clientelei politice. Dacă protejatul Gabrielei Firea rămâne în funcție, asta înseamnă că primarul de București are sprijin în partid.

Ecaterina Andronescu, prima care s-a ridicat împotriva lui Dragnea, încă din luna august, printr-o scrisoare deschisă, se pare că este ispitită, la rându-i, cu „revenirea în prim-planul” politicii – dacă asta înseamnă revenirea la Ministerul Educației sau oferirea unui post de conducere în activitatea Camerei Deputaților rămâne de văzut. Andronescu a fost îndepărtată din conducerea PSD în momentul în care s-a înregimentat în corul parlamentarilor din jurul lui Victor Ponta care au format mai apoi PRO România, un partid neînregistrat încă, dar care contează în aritmetica parlamentară.

Este important cum vor fi gestionate aceste modificări, aparent pentru domolirea tensiunilor sau pentru eliminarea emulilor lui Liviu Dragnea. Termenul limită care se întrevede este finalul sesiunii parlamentare, când România intră pe finișul pentru preluarea președinției UE.

Firea se teme de excludere

„Dacă pentru delict de opinie poți fi exclus din PSD, mi-oi duce crucea, dar sper să nu se întâmple așa ceva și eu apreciez faptul că toți colegii mei au considerat că nu se pune problema ca eu să fiu exclusă. Eu nu am făcut altceva decât să afirm, poate în anumite situații puțin pe o tonalitate mai ridicată sau pătimașă, dar așa trebuie să fie politicienii în slujba cetățenilor, faptul că în paralel cu această luptă extrem de corectă împotriva abuzurilor care s-au petrecut în anii anteriori și imixtiunii în actul de justiție, trebuie să ne ducem la îndeplinire angajamentele față de cetățeni”, a declarat Gabriela Firea înaintea ședinței Biroului permanent al PSD.

Gabrielei Firea i se ceruse încă de săptămâna trecută excluderea din partid, de către Daniel Florea, primar de sector căruia i s-a promis șefia filialei București în locul pe care Gabriela Firea îl ocupă acum ca interimar. De precizat că este dificilă excluderea unui membru al PSD, pentru că decizia îi aparține în primă instanță filialei unde persoana în cauză este înregistrată. Firea este înscrisă la filiala Ilfov, unde este președinte plin, controlată alături de soțul ei, Florentin Pandele, primarul de Voluntari.

Firea a explicat că sublimarea voturilor în favoarea sa în interiorul partidului a fost surprinzătoare. „Au fost 25 de semnături pe declarația comună, la întâlnirea dinainte de CEx am fost 17, în ședință am rămas 11. Cred că trebuie să îi întrebați pe ei de ce au renunțat la ceea s-a stabilit de comun de acord. Eu cred că înainte de orice trebuie să fim demni și cred că și domnul președinte Dragnea a apreciat demnitatea celor care au dus demersul până la capăt și nu cred că a avut o impresie prea bună față de cei care, din diferite motive, până la urmă nu au mai susținut cu fermitate ceea ce declaraseră inițial”, a spus Firea, om de presă militantă în favoarea PSD, care a venit în partid în 2012.

Doina Pană și umorul involuntar

Doina Pană, unul dintre liderii PSD care a trecut repede din barca lui Firea în cea a lui Dragnea, a explicat cum îi va evalua pe colegii săi în activitatea guvernamentală și parlamentară, în grupul în care Dragnea a adus la aceeași masă nemulțumiții și oamenii săi de încredere. „Este pentru prima dată, de la câștigarea alegerilor, când un ministru nu trebuie să gândească el ce are de făcut, în sensul că în programul de guvernare nu scrie generic vom face asta și ministrul trebuie să gândească cum. În programul de guvernare la noi scrie punctual ce să se facă, și atunci e simplu, după raportul depus de fiecare ministru la premier, să se vadă ce s-a făcut și ce nu. Va fi un studiu, nu doar al Guvernului, ci și al Parlamentului. E un pas uriaș legat de acea conducere mult mai colectivă”, a declarat Doina Pană.

Majoritatea parlamentară și debarcarea lui Dragnea

Amnistie penală sau eliminarea lui Liviu Dragnea din fruntea Camerei Deputaților este întrebarea la care trebuie să-și răspundă parlamentarii PSD în următoarele săptămâni. Opoziția și-a oferit voturile și pune umărul la schimbarea procedurii de demitere de la șefia Camerei Deputaților. Există și alternativa ca partenerii de guvernare să-l părăsească pe Liviu Dragnea, iar pierderea majorității înseamnă și pierderea guvernării. Toate acestea se negociază odată cu adoptarea amnistiei și grațierii.

Cât de consistentă este dorința înlăturării actualului lider al PSD de la șefia Camerei Deputaților depinde de deputații PSD în primul rând. Pentru debarcare este nevoie de votul a jumătate plus unu din totalul deputaților, or cel mai mare grup în Cameră este al PSD. Ei dețin de unii singuri majoritatea.

Există și o condiție pentru schimbarea din a treia funcție din ierarhia statului – ca formularea solicitării de demitere să vină din partea liderului deputaților PSD. Asta nu înseamnă că inițiativa stă în mâinile sale, pentru că trebuie să aibă în spate un vot al grupului parlamentar PSD și, apoi, jumătate din totalul deputaților. Deputatul Daniel Suciu, 32 de ani, din Bistrița-Năsăud, vine dintr-o filială pro-Dragnea. El conduce grupul PSD din Camera Deputaților și în acest moment nu este dispus să susțină un astfel de demers.

Mână de ajutor sau răzbunare

Victor Ponta, cel care i-a lăsat lui Liviu Dragnea moștenire și partidul, și guvernarea PSD-ALDE, vrea o revanșă. După ce s-a implicat de pe Facebook în alimentarea cu muniție a criticilor la adresa actualului președinte PSD, acum Ponta spune că pune umărul la schimbarea regulamentului de revocare din funcție a președintelui Camerei Deputaților.

El a anunțat că va depune un amendament care să ducă la schimbarea acelui articol care spune că numai grupul parlamentar poate să propună debarcarea, în așa fel încât printr-o majoritate a deputaților din Cameră să poată fi schimbat președintele Camerei.

Ponta a mai arătat că după votarea amendamentului, se poate trece și la demitere. „Tehnic, facem noi acel amendament și sperăm ca toți cei din PNL, USR, UDMR, minorități, dar și o parte importantă a deputaților să susțină acest amendament, pentru că nu mai putem să lăsăm Camera Deputaților să fie locul unde se blochează legi pe criteriul personal sau se promovează legile domnului Dragnea, se promovează oameni în funcții, se vând funcții, se vând săli”, a adăugat Ponta.

Și PNL pune umărul la revocare

Ludovic Orban, liderul liberalilor, a anunțat că partidul său a început redactarea textului prin care este solicitată schimbarea președintelui Camerei Deputaților. Acesta va conține ceea ce PNL consideră încălcarea repetată a regulamentului Camerei Deputaților de către Liviu Dragnea. Iar ultimul exemplu pentru PNL este refuzul de convocare a unei sesiuni parlamentare extraordinare la care să se discute represiunea de la 10 august împotriva protestatarilor anti-PSD, precum și respingerea înființării unei comisii parlamentare speciale la care să se dezbată abuzurile care au stat la baza evacuării cu violență și gaze lacrimogene a oamenilor care protestau în 10 august în Piața Victoriei.

Pentru ca Guvernul Dăncilă să se zgâlțâie la capitolul credibilitate, Orban a anunțat și mai multe moțiuni simple. Putem însă vorbi de un exercițiu de formare a unei alte majorități parlamentare. Și asta pentru că o moțiune simplă trece doar cu votul majorității, așadar nu ar fi posibilă decât cu susținerea nemulțumiților din PSD. Este vorba despre moțiuni împotriva ministrului Transporturilor, Lucian Șova, ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, și ministrului Educației, Valentin Popa, potrivit lui Orban.

Miza cea mare – amnistia

Așa cum a reieșit din toate informațiile și declarațiile provenite de la PSD, există o unanimitate limpede a acestui partid în privința intrării în vigoare a amnistiei și a grațierii faptelor penale.

Problema nu este dacă, ci cum sau când vor fi adoptate. Ceea ce încă din vară circula ca informație neasumată public de vreun demnitar a devenit temă în jurul căreia PSD s-a făcut monolit.

Odată adoptate, amnistia și grațierea ar reprezenta triumful asaltului asupra Justiției. Ștergerea condamnărilor și închiderea dosarelor de corupție este mai mult și mai rapid decât oricare dintre modificările la Codurile penale și la Legile Justiției.

Or, adoptarea amnistiei prin ordonanță de urgență, fie că implică doar Guvernul, are nevoie mai apoi de un sprijin al majorității parlamentare. Odată intrată în vigoare, la publicarea în Monitorul Oficial, amnistia își produce efectele, iar dosarele și condamnările unui mare număr de politicieni se șterg. Pentru a deveni lege, este nevoie de aprobarea Parlamentului.

Dacă a existat reticență din partea Vioricăi Dăncilă și refuz din partea lui Tudorel Toader, PSD a aprobat în unanimitate, fără vot, adoptarea. S-a vorbit și de trecerea ei prin Parlament, prin inițiativă a unor parlamentari. Or, în acest caz, este nevoie și de sprijinul ALDE, ca și de cel al UDMR. Cel mai probabil formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu susține demersul, deși nu s-a pronunțat pe această temă recent.

Tăriceanu are de jucat o altă carte, cu gândul la candidatura sa la prezidențiale, unde i-ar fi de ajutor o degringoladă în PSD. Ar aduna voturile unui electorat împărțit între Dragnea și Firea. Fidelitatea lui Tăriceanu la votul în Parlament este de urmărit și în cazul debarcării puse la cale de opozanții din PSD ai lui Dragnea.

Un rol important în schimbarea raporturilor de forțe în Parlament îl are însă președintele Iohannis. În cazul în care acceptă desemnarea ca premier a unei alte persoane decât cea pe care ar urma s-o propună PSD, ar crea tulburare în principalul partid de guvernare, dar ar avea nevoie și de o majoritate în Parlament – atât pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură, cât și pentru învestirea unui nou Guvern. Teoretic, dacă ar pica Dragnea și, mai apoi, Dăncilă, majoritatea s-ar schimba. Puterea ar merge la o altă coaliție. Or, tocmai de acest lucru arată PSD că se teme. Aceasta ar putea fi explicația dezertărilor de la o oră la alta din tabăra nemulțumiților la adresa guvernării Dragnea prin intermediul lui Dăncilă.

Cum va negocia Klaus Iohannis aceste orgolii de guvernare este una dintre cele mai interesante acțiuni politice ale acestui final de an. Cu bătaie lungă, până în anul viitor, când mandatul de președinte este scos la vot.