Creșterea datoriei publice, saltul prețurilor și un echilibru bugetar fragil. Acestea sunt caracteristicile economiei românești, din ultimii ani, în pofida creșterii economice.

Ultimii șapte ani au adus aproape o dublare a datoriei publice în moneda națională, respectiv o creștere de la 157 de miliarde de lei în anul 2010 la 300 de miliarde de lei la sfârșitul anului trecut. Dar creșterea economiei menține datoria publică, în pofida majorării nominale, la un nivel rezonabil ca raport din PIB.

Datoria externă totală, care include datoria publică la care se adaugă datoria sectorului privat, a avut o evoluție diferită. Până în anul 2015, datoria totală a scăzut până la 90 de miliarde de euro. De exemplu, la sfârșitul anului 2014, datoria publică era de 94,7 miliarde de euro, iar în anul 2016 coborâse la 90,8 miliarde de euro.

Începând cu anul 2016, datoria totală începe să crească, anul acesta explodând pur și simplu. În primele șapte luni ale anului, datoria totală a ajuns la 97,5 miliarde de euro.

De asemenea, costurile de finanțare au crescut. Atât cele de pe piețele internaționale, România ajungând la costuri tot mai mari dintre țările europene, cât și pe plan intern, dobânzile plătite crescând.

Dacă însă privim cheltuielile bugetare, deficitul, precum și tipul de politici economice anunțate pentru următorii ani, putem înțelege că presiunea asupra datoriei publice va fi tot mai mare.

Economia românească va cunoaște și o încetinire a creșterii. Concluzia multor analiști este că o criză se poate repeta, chiar dacă se va manifesta sub forma unei recesiuni. Criza ar putea veni din cauza unui model de creștere bazat pe consum și din creșterea datoriilor.

De la deficite gemene la deficite triple

Deficitul de cont curent a crescut în primele șapte luni ale anului în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul de cont curent a ajuns la 4,8 miliarde de euro, față de

4,1 miliarde de euro anul trecut, ceea ce înseamnă o creștere cu 15%. Dacă luăm în calcul noua valoare a PIB, estimată de Comisia de Prognoză în această vară, ajungem la un deficit de cont curent de sub 3% din PIB. România înregistrează al doilea cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană, după Cipru.

Explicația creșterii deficitului de cont curent este simplă. În structură, în comparație cu anul trecut, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 16%, respectiv 999 de milioane de euro, ajungând până la 7 miliarde de euro.

Balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 255 de milioane de euro, reprezentând o scădere cu 5%, în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, până la 4,3 miliarde de euro.

Este, pe de o parte, rezultatul creșterii deficitului de balanță comercială și, pe de altă parte, al excedentului balanței serviciilor, susținut de transportatorii români care activează pe piețele internaționale, care a fost mai mic.

În primele șapte luni ale anului, exporturile au crescut cu 10,4% și au ajuns la 39,8 miliarde de euro, iar importurile au urcat cu 10,5%, fiind de 47,4 miliarde de euro. Deficitul comercial este de 7,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că se păstrează ritmul de aproximativ 1 miliard de euro pe lună. Deficitul balanței comerciale este anul acesta mai mare cu 11% decât cel de anul trecut.

Deficitul structural a explodat

Nu în ultimul rând, există și un al treilea deficit, cel bugetar, care a ajuns, în luna iulie, la 1,26% din PIB. Nu pare îngrijorător, dar prognoze ale instituțiilor financiare internaționale vorbesc despre faptul că România are șanse mari să depășească 3% din PIB. În schimb, reprezentanții guvernamentali oferă asigurări că Executivul se va încadra în ținta de deficit bugetar. În termeni nominali însă, deficitul bugetar este la 11,9 miliarde de lei, mai mult decât dublu în comparație cu anul trecut, când era de 5,1 miliarde de lei.

Specialiștii băncii centrale atrag atenția că România a depășit deficitul structural asumat la nivel european prin obiectivul pe termen mediu. Deficitul structural depășește cu mult nivelul asumat în tratatele europene, 1% din PIB, ajungând la 3,5% din PIB, după cum arată economistul Daniel Dăianu. „Este nevoie să se micșoreze dezechilibrele (externe și interne), să se țină sub control stocul de datorii, de investiții în ceea ce poate aduce mai multă robustețe și productivitate superioară”, a declarat Daniel Dăianu.

Inflația se intensifică. Să vedem unde se va opri

Inflația a avut o evoluție imprevizibilă. A scăzut în iulie, la 4,6%, și a urcat în august, la 5,1%. Este o schimbare de direcție neașteptată, pentru că analiștii credeau că rata inflației va continua să scadă. În aceste condiții, rămâne sub semnul întrebării dacă rata inflației va atinge, la sfârșitul anului, ținta pe care și-o propune Banca Națională, de 3,5%.

În raportul asupra inflației, prezentat în luna august, banca centrală enumeră ca principali factori de risc pentru abaterea inflației de la traiectoria proiectată o serie de elemente interne și externe. Dintre factorii interni sunt în continuare prețurile administrate, respectiv energia electrică și gazele naturale. Raportul afirmă că acest risc este echilibrat. Tariful gazelor naturale a crescut anul acesta cu 16,6%, în timp ce tariful energiei electrice a crescut cu 2%, numai în luna august față de iulie. În ultima perioadă însă, au apărut noi tensiuni pe piața energiei, care au dus la creșterea tarifului. Politica fiscală și piața muncii tensionată sunt alte riscuri din economia internă care pot duce la creșteri ale prețurilor.

Riscurile care pot apărea de pe piețele internaționale sunt majore. Este vorba despre prețurile materiilor prime, țiței și produse agroalimentare, incertitudinile privind Brexitul sau evoluția războiului comercial care s-a declanșat practic în economia mondială.

Există o serie de produse și servicii care au avut, anul acesta, creșteri importante de prețuri. Prețul țigărilor a crescut anul acesta cu 3,6%, pe fondul creșterii accizei cu 2%. Combustibilii au fost și anul acesta printre campionii creșterilor de prețuri, cu un plus de 5,6%, în pofida faptului că în luna august carburanții s-au ieftinit. Explicația creșterii prețurilor combustibililor este dată, conform BNR, de creșterea abruptă din trimestrul doi a prețului țițeiului pe plan internațional.

De altfel, calculele BNR arată că prețurile din România au fost influențate de o serie de șocuri interne și internaționale, precum creșterea prețului țițeiului, majorarea accizei la țigarete și scumpirea gazelor naturale, în mai 2018, și creșterea tarifelor la energie electrică, în ianuarie 2018.

În același timp, creșterile acestui an la serviciile poștale și transportul aerian sunt extrem de mari, 21% și, respectiv,

18%, și în mare parte inexplicabile prin prisma concurenței care există pe aceste piețe. Singura explicație plauzibilă este că la nivelul acestor servicii s-au acumulat toate creșterile de prețuri din aval, adică la combustibili, la energie electrică sau costul cu forța de muncă. Inflația în luna august a reușit să îi surprindă pe specialiști. Puseul de creștere a prețurilor din vară pune sub semnul întrebării ce se va întâmpla în această toamnă.

Se încheie un ciclu economic al scăderilor de taxe și impozite

Stimulentele fiscale și cele salariale sunt aproape epuizate. Singurele angajamente rămân cele privind creșterea punctului de pensie, începând cu luna septembrie a anului viitor, și a salariului minim, din ianuarie 2019.

Creșterea economică încetinește, iar acest lucru va influența toate companiile, prin faptul că vor fi creșteri mai mici ale cifrei de afaceri pentru majoritatea dintre ele, fie că este vorba de întreprinderi mici sau mijlocii sau de firme mari. Reforma administrației publice, centrale sau locale, deși este clamată de liderii politici, nu este demarată în mod concret.

Regulile de responsabilitate fiscală sunt încălcate constant. Iar rezultatele se văd. Consiliul Fiscal constată că structura cheltuielilor bugetului general consolidat s-a schimbat, în sensul că așa-numitele cheltuieli rigide au crescut. Cheltuielile rigide includ cheltuielile de personal și cele de asistență socială. Astfel, cheltuielile rigide au crescut în totalul cheltuielilor (exclusiv intrările din fonduri europene).

Prognoze: dobânzile vor crește, euro se va întări

Majoritatea analiștilor financiari CFA prognozează o majorare, în următoarele 12 luni, a ratelor dobânzilor pentru creditele în lei atât pe termen scurt, ROBOR la 3 luni, cât și pentru ratele dobânzilor pe termen mediu, de cinci ani. Astfel, prognoza pentru următorul an pentru rata medie a ROBOR cu scadență de 3 luni este 3,88%, iar pentru randamentul obligațiunilor suverane denominate în lei cu scadență la cinci ani este 4,88%. Având în vedere rata anticipată a inflației, pentru scadențele pe termen scurt, sunt anticipate în continuare dobânzi la depozite ce se vor menține real negative.

În ceea ce privește cursul de schimb euro-leu, analiștii anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni.

Astfel, valoarea medie pentru următoarele șase luni este de 4,6935 lei pentru un euro, în timp ce pentru următorul an valoarea medie a cursului este anticipată 4,7375 lei pentru un euro.

Așadar, creșterea economică poate avea în spate o serie de dezechilibre majore ale economiei și ale societății românești.

România, o economie a secolului trecut

Institutul european de statistică a prezentat o analiză comparativă a statelor europene în materie de cercetare- dezvoltare. Datele studiului se raportează la anul 2016. Analiza europeană arată că România se află la mulți indicatori pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

În ceea ce privește cheltuielile privind cercetarea-dezvoltarea ca procent din produsul intern brut (PIB), media Uniunii Europene este de 2% din PIB. România se află pe ultimul loc, cu un nivel de 0,48% din PIB. Bulgaria, de exemplu, alocă

0,78% din PIB, în apropierea țării noastre aflându-se Cipru, cu 0,5% din PIB, și Letonia, cu 0,44% din PIB. Pe primele locuri în Uniunea Europeană de află Suedia (3,25%), Germania (2,94%), Danemarca (2,87%) și Franța (2,25%).

Un alt indicator cuprins în studiul european este cel privind numărul celor care lucrează în industria de tehnologie și în sectoare intensive în cunoaștere, măsurat ca procentaj din totalul angajaților în economie. Media europeană este de 45,3%, România fiind pe ultimele locuri la nivel european, cu un procentaj de 28,2%. Statele aflate deasupra mediei europene sunt Suedia (57%), Danemarca (52%), Finlanda (50%), Germania (50%), Irlanda (48%), Luxemburg (49%) și Olanda (47%). Este de remarcat că statele europene care au cei mai mulți angajați în sectoarele inovative și de tehnologie sunt cele care domină și clasamentele europene în ceea ce privește salariile și productivitatea muncii.

Din aceste puncte de vedere, România este, în continuare, o economie aflată în secolul trecut. Investițiile în dezvoltarea internetului de bandă largă nu ajută aproape deloc migrarea economiei românești spre sectoare în care sunt utilizate tehnologii noi, rezultate din procese de cercetare-dezvoltare.