Petrolul se scumpește. Cotațiile petrolului își continua raliul în ultima săptămână din septembrie. Marți cotațiile petrolului Brent au urcat la 81, 89 dolari pentru baril, nivel nemaintâlnit din noiembrie 2014, când prețurile depășeau 82 de dolari. Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat pentru Reporter Global, că, dacă OPEC va menține pe termen mediu și lung decizia de a nu majora producția, va fi stimulată producția de energie regenerabilă, sector în care, în ultima perioadă s-au înregistrat scăderi considerabile ale costurilor de producție. “Un nivel ridicat al prețului petrolului va fi mortorul care va accelera tranziția la folosirea energiilor regenerabile”, declară Răzvan Nicolescu.

Consecințele scumpirii petrolului la nivel mondial nu vor ocoli nici România. “Efectele sunt imediate. Cei mai loviți vor fi transportatorii și, în final, consumatorii. Ce s-ar putea face? S-ar putea umbla la acciză, dar este greu de crezut că va fi luată o astfel de măsură, întrucât colectare din acciză este sigură, iar statul colectează cu dificultate venituri din alte categorii bugetare”, declară Răzvan Nicolescu.

Scumpirea petrolului este susținută de un dolar relativ slab, existând o corelație inversă într moneda americană și aurul negru care este tranzacționat în dolari. Dar un alt ingredient al creșterii cotațiilor a fost reacția grupului OPEC+ de la finalul săptămânii trecute de a amâna decizia de a mări producția de petrol cu 500.000 de barili pe zi pentru o nouă reuniune care va avea loc în noiembrie. În plus statele OPEC au comentat despre posibilitatea de a lua noi decizii de ajustare a producției în cazul în care stocurile de petrol sunt mari, ceea ce a mărit presiunea de creștere a cotațiilor.

Scumpirea petrolului nu este un șoc de ultimă oră, spune Ole Hansen, director strategie al Saxo Bank. ”Țițeiul Brent a testat rezistența cheie după ce Arabia Saudită a spus că nu are nicio problemă dacă Brent trece de 80 de dolari pentru un baril. Comentariul saudit a fost, probabil, determinat de înțelegerea faptului că membrii OPEC și Rusia sunt incapabili să compenseze scăderea continuă a producției iraniene; un nou atac al președintelui Trump împotriva Opec și a prețurilor mari ale petrolului printr-un mesaj pe Twitter nu a dus la scăderea prețului. Sancțiunile lui Trump împotriva Iranului reprezintă principalul motiv al prețurilor mari din momentul actual”, a adăugat Hansen.

85 sau 100 de dolari barilul?

Cea mai populară întrebare în piață este cât de sus ar putea crește prețul petrolului până la finalul anului, iar răspunsurile variază între 85 și 100 de dolari barilul.

”Problema e că oricum cotațiile petrolului Brent au urcat cu 20% de la începutul anului, iar pentru a atinge 100 de dolari pe baril asta ar presupune ca aurul negru să-și sporească valoarea cu mai mult de 25%, ceea ce pare exagerat”, spuneDmitriy Gurkovskiy analist la RoboForex.

În timp ce oferta de petrol este puternic influențată de factori de risc geopolitic, cererea este acoperită de incertitudini, spune analistul Lukman Otunuga de la ForexTime (FXTM). ”Escaladarea tensiunilor comerciale între cele două mari economii ale lumii amenință creșterea economie globale și stabilitatea sa. Un război commercial total ar avea un impact negative asupra creșterii economice, într-un final reducând drastic cererea de petrol cee ace se va traduce în scăderea cotațiilor petrolului”,

”Țițeiul crește în continuare susținut și comportă riscul de a depăși pragul de sus pe măsură ce îngrijorările cu privire la rezerve se intensifică. În ciuda producției mai mari a unora dintre membrii Opec și Rusia, alături de vânzările de export solide de țiței ale SUA, piața devine tot mai limitată. Exporturile iraniene au avut deja parte de o reducere mare și, cel mai probabil, vor scădea și mai mult atunci când sancțiunile SUA intră în vigoare în noiembrie”, consideră Hansen.

Cererea, impuls de urcare a cotațiilor

Prognozele Agenției Internaționale a Energiei descriu o creștere puternică a cererii de petrol cu 1,4 milioane de barili pe zi în acest an și 1,5 milioane de barili pentru anul viitor. În ultimul său raport Agenția a remarcat faptul că piața s-a îngustat. Președintele Donald Trump a cerut OPEC și Rusiei să crească producția de petrol pentru a compensa o scădere a exporturilor din Iran, stat supus sancțiunilor americane, care este al treilea producător din lume. Cererea sa a fost ignorată.

”Plăcerea tot mai mare a președintelui Trump de a încerca să afecteze piețele prin intermediul Twitter nu a dat roade în ceea ce privește oprirea creșterii petrolului după ce a pornit din nou la atac împotriva OPEC spunând că membrii “fac presiuni în continuare pentru prețuri tot mai mari ale petrolului”. Dat fiind că se preconizează ca sancțiunile impuse Iranului de Trump să forțeze o scădere de minim 1 milion de barili/zi, OPEC și aliații săi nu prea pot face mare lucru pentru a opri riscul creșterii prețurilor. Cel mai bun scenariu la care pot spera este ca deficitul de aprovizionare pe termen scurt să nu împingă prețurile atât de sus încât să facă rău perspectivei pe termen mediu spre lung a creșterii globale și a cererii de petrol”, a conchis reprezentantul Saxo Bank.

Ultima ultima reuniune a membrilor grupului OPEC+, care a avut loc la finalul săptămânii trecute în Alger, nu s-a terminta cu o decizie de creștere a producției de petrol pentru a calma cotațiile aurului negru. Reprezentanții OPEC+ au explicat decizia de a menține cotele stabilite în primăvară, mai mici, prin nevoia de a echilibra piața. Ministrul rus al energiei Alexandre Novak, a declarat că războiul comercial între Statele Unite și China și sancțiunile împotriva Iranului sunt provocări noi pentru piața petrolului. Estimările grupului OPEC+ indică o scădere a cererii de petrol în următoarele două trimester, argument împotriva majorării cotelor de extracție.

Cotațiile gazului natural a urcat cu 7% într-o săptămână

Gazele naturale au crescut cel mai mult din ianuarie încoace, iar redresarea de aproape 7% din ultima săptămână a determinat o nouă confruntare cu pragul de rezistență la 3 dolari/therm, spune Ole Hansen într-un raport către investitori. ”Redresarea a fost determinată de tarife chinezești mai mici decât se preconizase pe importuri LNG din SUA, iar acțiunile sunt cu aproape 18% sub media sezonieră cu doar câteva săptămâni înainte ca cererea de iarnă să se instaureze. Producția SUA în creștere din acest an a fost întâmpinată de o creștere mai mare și de o diversificare a exporturilor”, a mai spus Hansen.

Scumpire semnificativă a carburanților de la începutul anului

Prețul carburanților în România a înregistrat o creștere semnificativă ajungând la unele stații să depășească pragul de 6 lei/litru de benzină, în funcție de sortimentul comercializat. Astfel, prețul benzinei, la finalul lunii august 2018 era de 1,235 euro pe litru, față de 1.009 euro/litru la finalul lunii august 2017. Scumpirea de la începutul anului este de 18%. La motorină, la 27 august 2018 se înregistra un preț de 1,242 euro/litru, față de 0,986 euro/litru, la finele lunii august 2017. Cee ace înseamnă o scumpire cu 20%.

Potrivit statisticilor Comisiei Europene, România este pe locul al patrulea în rândul statelor membre cu cea mai ieftină benzină, la finalul luni august. Astfel, cu 1,235 euro pe litru, România se situeză după Bulgaria (1,139 euro/litru), Polonia (1,194 euro/litru) si Ungaria (1,232 euro/litru) . În aceste țări prețul a crescut într-un ritm mai scăzut decât în cazul României, respectiv cu 11,67%, 12,3% si 8,27% in ultimul an. Austria are un pret al benzinei apropiat de cel din România (1,297 euro/litru), la fel si Luxemburg (1,278 euro/litru) .

Evoluția prețului la benzină. Sursa: Comisia Europeană

Evoluția prețului la motorină. Sursa: Comisia Europeană