Firmele care au inclus butonul „Like” al Facebook în paginile web ale propriilor site-uri trebuie să ceară consimţământul utilizatorilor pentru transferul datelor lor către reţeaua de socializare, în conformitate cu legislaţia comunitară referitoare la confidenţialitate, a anunţat luni într-un comunicat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), referitor la Hotărârea pronunțată în cauza C-40/17, Fashion ID GmbH & Co. KG/Verbraucherzentrale NRW eV.

Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a fost pronunțată la începutul acestei săptămâni într-o cauză în care Verbraucherzentrale NRW, asociație germană de utilitate publică pentru apărarea intereselor consumatorilor, reproșează societății Fashion ID că a transmis companiei Facebook Ireland date cu caracter personal aparținând vizitatorilor site-ului său, pe de o parte, fără consimțământul acestora din urmă și, pe de altă parte, cu încălcarea obligațiilor de informare prevăzute de dispozițiile referitoare la protecția datelor personale.

Un tribunal german, învestit cu soluționarea cauzei, a solicitat opinia CJUE, iar judecătorii acesteia au spus că site-urile şi Facebook au o responsabilitate comună. „Administratorul unui site internet echipat cu butonul «Like» (îmi place) al Facebook poate fi operator, împreună cu Facebook, în privința colectării și a transmiterii către Facebook a datelor cu caracter personal ale vizitatorilor site-ului său. În schimb, acesta nu este, în principiu, operator în ceea ce privește prelucrarea ulterioară a acestor date de către Facebook singur”, se arată în comunicatul instituției europene.

În cadrul deciziei sale, CJUE oferă, de asemenea, precizări în privința a două dintre cele șase cazuri de prelucrare legitimă a datelor cu caracter personal prevăzute de directivă. Astfel, în ceea ce privește cazul în care persoana vizată și-a dat consimțământul, Curtea decide că administratorul unui site de internet, cum este Fashion ID, trebuie să obțină acest consimțământ în prealabil (condiție obligatorie) pentru operațiunile în privința cărora este (co)operator, și anume colectarea și transmiterea datelor. În ceea ce privește cazurile în care prelucrarea de date este necesară pentru realizarea unui interes legitim, Curtea decide că fiecare dintre persoanele care au calitatea de (co)operator în privința prelucrării, și anume administratorul site-ului de internet și furnizorul modulului social, trebuie să urmărească, prin intermediul colectării și al transmiterii datelor cu caracter personal, un interes legitim pentru ca aceste operațiuni să fie justificate în privința sa.

În hotărârea sa, Curtea mai precizează și faptul că vechea directivă privind protecția datelor nu se opune ca asociațiilor pentru apărarea intereselor consumatorilor să li se confere dreptul de a introduce acțiuni în justiție împotriva autorului prezumat al unei atingeri aduse protecției datelor cu caracter personal, iar în ceea ce privește noul regulament general privind protecția datelor, acesta prevede în prezent, în mod expres, o asemenea posibilitate.

În motivarea deciziei sale, CJUE a mai reținut și faptul că, printre altele, inserarea de către retailerul german a butonului „Like” al Facebook pe website-ul său îi permite acestuia să optimizeze publicitatea pentru produsele sale, făcându-le mai vizibile pe rețeaua socială Facebook atunci când un vizitator al site-ului său de internet clichează pe butonul respectiv. „Tocmai pentru a putea beneficia de acest avantaj comercial, Fashion ID, prin inserarea unui asemenea buton pe site-ul său de internet, pare să își fi dat consimțământul, cel puțin implicit, pentru colectarea și dezvăluirea prin transmitere a datelor cu caracter personal ale vizitatorilor site-ului său. Astfel, aceste operațiuni de prelucrare par să fie efectuate în interesul economic atât al Fashion ID, cât și al Facebook Ireland, pentru care posibilitatea de a dispune de aceste date în propriile scopuri comerciale constituie contrapartida avantajului oferit societății Fashion ID”, conchide Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Clarificare

Potrivit Facebook, decizia justiţiei „clarifică pluginsurile site-urilor”, numindu-le o funcţie importantă a internetului. „Analizăm cu atenţie decizia Curţii şi vom lucra îndeaproape cu partenerii noştri pentru a ne asigura că vor beneficia în continuare de pluginsuri şi alte instrumente de afaceri, cu respectarea în totalitate a legii”, a declarat Jack Gilbert, consilierul general asociat al Facebook, într-un comunicat.

Verbraucherzentrale NRW, asociaţia germană de protecţie a consumatorilor care a dat în judecată Fashion ID, a salutat decizia Curţii.

Pe de altă parte, principala asociaţie a industriei tehnologiei din Germania, Bitkom, a deplâns povara plasată pe umerii operatorilor de website-uri. „Curtea Europeană impune o responsabilitate imensă unor mii de operatori de site-uri, de la un mic blog de călătorie la un megamagazin online, precum şi portalurilor publisherilor mari”, declara directorul Bitkom, Bernhard Rohleder. Acesta explica faptul că decizia CJUE nu va afecta numai site-urile care au inclus butonul „Like” al Facebook, ci toate pluginsurile din social media, obligând operatorii să ajungă la acorduri referitoare la date, în caz contrar riscând să fie responsabili pentru colectarea nelegală a datelor utilizatorilor.

Includerea butonului „Like” al Facebook este un fapt comun în domeniul comerţului online, firmele promovându-şi în acest fel produsele pe reţelele de socializare.