Importurile de gaze cresc, în timp ce gazele românești se scumpesc

128
6 minute de lectură

Cantitățile de gaze importate de România cresc constant, în timp ce companiile care dețin concesiuni în Marea Neagră nu s-au decis încă dacă investesc mai departe în exploatarea zăcămintelor de gaze din aceste perimetre. OMV anunță că prevederile Ordonanței 19/2019 (fostă 114/2018) au cauzat pierderi de 40 de milioane de euro, în timp ce recent au apărut și zvonuri privind o retragere a companiei Exxon din Marea Neagră.

După cum se știe, pentru a beneficia de gaze mai ieftine pe perioada iernii, când consumul este mai mare, România ar trebui să importe gaze vara și să le depoziteze. Importurile cresc însă constant din iarnă și se mențin la un nivel ridicat în prezent. Astfel, România a importat, în luna mai a acestui an, de 353 de ori mai multe gaze față de aceeași perioadă a anului trecut. În luna mai 2018 am importat 3.353 MWh, în luna mai a anului în curs s-au importat 1.185.490 MWh, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). Aceeași situație s-a înregistrat și în luna precedentă, aprilie, când importurile au fost de 100 de ori mai mari comparativ cu anul precedent.

Importuri mai ieftine

Odată cu creșterea importurilor, prețurile din producția internă au crescut, iar importurile sunt din ce în ce mai ieftine. Preţul mediu al gazelor de import în luna mai 2019 a fost de 89 de lei pe MWh, conform datelor ANRE, cu 12% mai mic decât cel al gazelor româneşti tranzacţionate pe bursă (101 lei pe MWh), potrivit cotaţiilor Bursei Române de Mărfuri.  OUG 114/2018, aprobată în decembrie 2018, a fixat la 68 de lei pe MWh, pentru următorii trei ani, preţul pentru întreaga producţie internă de gaze naturale. OUG 19/2019, aprobată în martie 2019, a modificat această prevedere, lăsând la preţ fix doar cantităţile de gaze destinate consumatorilor casnici şi termocentralelor, începând cu data de 1 mai. Acest lucru a dus la creşterea preţului gazelor de producţie internă pentru consumatorii industriali, care se tranzacţionează pe bursă. Astfel, agenţii economici preferă să importe în loc să cumpere gaze româneşti. Ministrul energiei, Anton Anton, nu pare îngrijorat, dimpotrivă, consideră situația ca fiind una normală. La finele lunii mai, Anton Anton declara că majorarea importurilor de gaze nu reprezintă o problemă. „Dacă preţul gazelor de producţie internă este mai mare decât gazele de import, industria se va orienta către gazele de import. Nu văd care e problema”, a afirmat Anton. Încă din prima lună a anului, importurile au crescut cu 55% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit raportului lunar al ANRE. În luna iunie, gazele de producţie internă au ajuns să coste cu 33% mai mult decât cele de import pe bursă. În iunie, preţul gazelor româneşti a fost acelaşi cu cel din mai, respectiv 101,24 de lei pe MWh, acesta fiind cel mai mare nivel mediu lunar înregistrat vreodată pe bursă. În iunie 2018, preţul gazelor de producţie internă a fost de 75,13 lei pe MWh. Controversata OUG 114/2018, aprobată în decembrie 2018, a fixat la 68 de lei pe MWh, pentru următorii trei ani, preţul pentru întreaga producţie internă de gaze naturale. OUG 19/2019, aprobată în martie 2019, a modificat această prevedere, lăsând la preţ fix doar cantităţile de gaze destinate consumatorilor casnici şi termocentralelor, începând cu data de 1 mai. Acest lucru a dus la creşterea preţului gazelor de producţie internă care se tranzacţionează pe bursă şi care este destinat agenţilor economici. Totodată, începând cu luna aprilie, preţul gazelor de producţie internă a devenit mai mare decât cel de import.

OMV, pierderi de 40 de milioane de euro

fMăsurile din OUG 19/2019, care a modificat prevederile OUG 114/2018, vor avea un impact negativ asupra rezultatului din exploatare al OMV Petrom, de 40 de milioane de euro, arată raportul semestrial al companiei, publicat miercuri. În același raport, compania reia precizarea că mediul legislativ actual nu oferă premisele necesare pentru dezvoltarea zăcământului Neptun Deep, o investiție de câteva miliarde. „Rămânem dornici să vedem zăcămintele din Marea Neagră dezvoltate și suntem în dialog cu autoritățile pentru a înțelege calea de urmat”, arată raportul. OMV Petrom anunța în toamna anului trecut, după apariția legii offshore, că a amânat luarea unei decizii privind investiția în proiectul de explorare din Marea Neagră pentru 2019, din cauza Guvernului român, care a avut nevoie de prea mult timp pentru legea offshore. Explorarea blocului Neptun din Marea Neagră este un joint venture între OMV Petrom și compania americană ExxonMobil. Între timp, în contextul în care în media au apărut informații legate de o posibilă retragere a Exxon din parteneriat, compania americană a anunțat că intenționează să atragă în proiect un nou partener. Ministrul energiei, Anton Anton, a declarat la începutul acestei săptămâni că nu a fost informat de compania americană în privința acestor intenții. ExxonMobil şi OMV Petrom explorează blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde rezultatele preliminare au indicat rezerve de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, însă companiile au amânat decizia de a merge mai departe cu etapa de extracţie. Un raport publicat recent de Coface arată că piața gazelor naturale este în plină expansiune, dar viitorul este mai puțin promițător, pentru că vor fi preferate sursele de energie nepoluante. În 2018, la nivel european, România avea a patra cea mai mare rezervă dovedită de gaz. Conform proiectului de strategie energetică a României, structura mixului de energie primară este de gaze naturale (29%), energie regenerabilă (19%), cărbune (17%) și energie nucleară (9%). Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, gazele naturale au cunoscut cea mai mare rată de creștere a consumului dintre toți combustibilii fosili, din anul 2006.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele