În trimestrul II 2019, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante (raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă – ocupate şi vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovării în interiorul întreprinderii sau instituţiei – exprimat procentual din numărul total al locurilor de muncă vacante) s-au înregistrat în administraţia publică (2,48%), respectiv în alte activităţi de servicii (2,39%), arată datele comunicate de Institutul Național de Statistică (INS).

În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime (13,3 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,13%.

Sectorul bugetar a însumat aproape 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 6,9 mii locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6,5 mii locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 1,3 mii locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, cele mai mici valori, atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,28%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent , în trimestrul II 2019, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,47 puncte procentuale pentru fiecare în parte), respectiv în transport şi depozitare (-0,46 puncte procentuale).

La polul opus, cu cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (+0,43 puncte procentuale), respectiv în hoteluri şi restaurante (+0,34 puncte procentuale). Cele mai relevante scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-2,0 mii locuri vacante) şi în transport şi depozitare (-1,2 mii locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri ale indicatorului au fost în hoteluri şi restaurante (+0,8 mii locuri vacante), respectiv în comerţ (+0,6 mii locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în tranzacţii imobiliare (-0,75 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,49 puncte procentuale), iar cea mai relevantă creştere a indicatorului s-a evidenţiat în hoteluri şi restaurante (+0,22 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-4,2 mii locuri vacante), respectiv în învăţământ (-1,4 mii locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri s-au regăsit în comerţ (+0,9 mii locuri vacante), respectiv în hoteluri şi restaurante (+0,5 mii locuri vacante).

Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupaţii

În trimestrul II 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (1,35%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,25%). Această din urmă grupă majoră de ocupaţii a înregistrat şi cele mai mari valori ale numărului

locurilor de muncă vacante (13,5 mii locuri vacante). Atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat cele mai mici valori în ocupaţiile de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,61%, respectiv 2,1 mii locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,93%, respectiv 0,2 mii locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, în trimestrul II 2019, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (-0,14 puncte procentuale), în cele de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2, respectiv în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-0,12 puncte procentuale, pentru fiecare în parte).

Creşteri ale indicatorului s-au regăsit în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,32 puncte procentuale) şi de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+0,14 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cea mai mare scădere s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-1,3 mii locuri vacante). La polul opus, cea mai semnificativă creştere a fost în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+1,3 mii locuri vacante). Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cei doi indicatori au înregistrat scăderi în majoritatea ocupaţiilor, cele mai importante regăsindu-se pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,30 puncte procentuale, respectiv -3,0 mii locuri vacante), urmate de ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-0,28 puncte procentuale, respectiv -1,9 mii locuri vacante).

Singurele grupe majore de ocupaţii în care s-au înregistrat creşteri au fost cele de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +1,5 mii locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,52 puncte procentuale, respectiv +0,1 mii locuri vacante).