Anul 2020 ar putea aduce schimbări importante pe piața gazelor din România. Romgaz ar putea prelua de la Exxon o parte din participația în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, ceea ce ar întări rolul de jucător al statului prin compania la care deține pachetul majoritar de acțiuni. Tranzacția ar veni într-un context în care finanțatorii internaționali se îndreaptă către proiecte care nu au ca obiect exploatarea combustibililor fosili, ci a celor mai puțin poluanți.
Romgaz este cel mai mare producător și principalul furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacționare din anul 2013 pe piața Bursei de Valori din București și a Bursei din Londra (LSE). Acționar principal este statul român, cu o participație de 70%. În ultimele săptămâni, mai mulți oficiali au făcut declarații privind oportunitatea ca Romgaz să achiziționeze participația Exxon în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, iar marți, directorul general al Romgaz, Adrian Volintiru, a confirmat că compania a fost contactată de reprezentanții Exxon și este interesată de tranzacție, o decizie urmând să fie luată după analizarea documentelor și după negocieri. El a precizat că Romgaz are capacitatea de a finanța această achiziție a participației. Nu mai departe de sfârșitul săptămânii trecute, ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri, Virgil Popescu, a afirmat că Romgaz ar trebui să analizeze oportunitatea de a prelua participaţia ExxonMobil în proiectul Neptun din Marea Neagră, în cazul în care americanii se vor retrage. „O să am o discuţie săptămâna viitoare cu Romgaz separat, să fie mai activ în piaţă, mai activ în Marea Neagră. Că tot există zvonuri privind retragerea Exxon, mi-aş dori ca Romgaz să analizeze oportunitatea şi să încerce să intre în acest consorţiu. Cred că a venit momentul ca societăţile româneşti viabile, aşa cum este Romgaz, să facă acest pas. Spun acest lucru acum pentru prima dată: îmi doresc ca Romgaz să intre în proiectul din Marea Neagră”, a spus ministrul. Virgil Popescu nu era însă primul oficial român care lansa ideea ca Romgaz să preia participaţia Exxon.
Are capacitatea financiară
Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a afirmat acelaşi lucru la începutul lunii noiembrie. „Consider că, în cazul în care ExxonMobil decide în final retragerea din România, ar trebui ca statul român să se implice, iar Romgaz ar trebui să preia participaţia lor. ExxonMobil nu a exclus niciodată o colaborare cu Romgaz în acest sens”, a susţinut Iancu. Potrivit acestuia, Romgaz are capacitatea de a prelua participaţia americanilor în proiectul de mare adâncime din Marea Neagră. „Dacă vă uitaţi la portofoliul de zăcăminte al Romgaz şi la rezultatele din primele şase luni ale anului, veţi vedea că Romgaz are capacitatea de a prelua participaţia Exxon. Romgaz poate să devină unul dintre principalii actori de pe piaţa energetică din România, alături de Hidroelectrica şi Nuclearelectrica”, a precizat el. Iancu a mai spus că discuţiile în Parlament pe tema Legii offshore vor fi reluate în următoarea sesiune parlamentară. Pe 30 octombrie, la audierile din comisiile parlamentare, noul ministru al economiei şi energiei, Virgil Popescu, a arătat că doreşte să existe consens politic în ceea ce priveşte o eventuală modificare a Legii offshore, menționând că va cere companiilor care operează în Marea Neagră să informeze dacă vor să se retragă din aceste proiecte sau nu. „Vă promit că voi avea discuţii cu operatorii şi împreună cu Parlamentul vom discuta şi vom face, dacă este cazul, modificări la Legea offshore. Îmi doresc unanimitate în Parlament pe această lege. Inclusiv modul în care s-a lucrat în Parlament la această lege a scăzut încrederea investitorilor”, a spus Popescu. Totodată, el a spus că va cere companiilor petroliere să precizeze dacă au trimis sau nu guvernului scrisori în care anunţă că vor să se retragă din proiectele din Marea Neagră. „Îmi doresc în Parlament un consens pe proiecte de importanţă naţională pentru România, aşa cum este Legea offshore. Când voi fi învestit, voi avea discuţii cu operatorii din piaţă, care au acele zăcăminte în exploatare, voi vedea dacă există sau nu la nivelul Ministerului Energiei și Economiei scrisori de intenţie din partea unor operatori de a renunţa sau de a nu renunţa, pentru că noi nu avem decât informaţii din presă, nu există nicio declaraţie oficială. Nu vom da o ordonanţă de urgenţă, nu vom iniţia noi un proiect de lege la nivelul Guvernului, vrem să existe consens politic”, a subliniat Popescu. La rândul său, premierul Ludovic Orban a anunţat, la începutul lunii noiembrie, că noul Guvern va căuta soluţii cât mai rapide pentru deblocarea proiectelor majore de extracţie a gazelor din Marea Neagră. Decizia Romgaz urmează să fie luată într-un context în care sursele de finanțare ale proiectelor din energie se vor orienta spre proiecte mai prietenoase cu mediul. Un exemplu recent este cel al Băncii Europene de Investiţii (BEI), care a anunțat săptămâna trecută că va opri finanţarea proiectelor în domeniul combustibililor fosili la finalul lui 2021, la câteva zile după ce miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană s-au declarat în favoarea acestei decizii. Noua politică a băncii de creditare în domeniul energiei, care a fost aprobată cu o susţinere „impresionantă”, va interzice majoritatea proiectelor în domeniul combustibililor fosili, inclusiv folosirea tradiţională a gazelor naturale.Conform noii politici, cei care solicită finanţare de la BEI pentru proiecte energetice vor trebui să arate că pot produce un kilowatt oră de energie emiţând mai puţin de 250 de grame de CO2, o decizie care va interzice finanţarea tradiţionalelor centrale unde se ard gazele.
Profit în creștere
Romgaz este cea mai valoroasă companie a statului român la bursă. Producătorul naţional de gaze a obţinut în primele nouă luni ale acestui an un profit net de 1,185 miliarde de lei, în creştere cu 18,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului financiar al companiei, remis săptămânal Bursei de Valori Bucureşti. Cifra de afaceri a crescut cu 10,1%, până la 3,790 miliarde de lei. „Confirmând parcursul anterior, şi în perioada ianuarie-septembrie 2019, grupul a înregistrat creşteri ale principalilor indicatori, comparativ cu perioada similară a anului 2018, astfel: cifra de afaceri +10,1%, EBIT +18,4%, EBITDA +25,4%. Ratele aferente de profitabilitate se situează, de asemenea, la valori semnificative”, arată oficialii companiei. Veniturile totale au fost în creştere cu 11,6%, până la 3,927 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au fost mai mari cu 9%, ajungând la 2,532 miliarde de lei. „Rezultatul brut este mai mare cu 17,0% faţă de anul precedent, ca urmare a următorilor factori de influenţă: cifra de afaceri s-a majorat cu 10,1% faţă de cifra de afaceri obţinută în perioada similară a anului 2018, ca urmare a creşterii veniturilor din vânzarea gazelor naturale, atât din producţia internă, cât şi cumpărate pentru revânzare (+12,92%); efectul pozitiv al majorării cifrei de afaceri asupra profitului a fost diminuat de creşterea cheltuielilor cu impozitul pe veniturile suplimentare (+50,4%, respectiv o creştere de 186,4 milioane de lei) şi de contribuţia bănească percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice și al gazelor naturale de 2% din cifra de afaceri realizată din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE (62,8 mil.lei)”, potrivit comunicatului citat. Cheltuielile Romgaz cu redevenţele datorate statului român au crescut anul trecut cu 51%, până la 445 de milioane de lei, ca urmare a ordinului ANRM 32/2018, potrivit căruia preţul de referinţă al gazelor este cel cotat la bursa din Viena. Datele financiare ale companiei arată o creştere de 43%, respectiv cu 164 de milioane de lei, a impozitului asupra veniturilor suplimentare, ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale.Totodată, compania a înregistrat o depreciere de 103,6 milioane de lei a activelor aferente câmpurilor de gaze, ca urmare a unei analize interne privind profitabilitatea acestora.Anul trecut a fost înregistrată şi o depreciere de 54 de milioane de lei a activelor reprezentând actuala centrală Iernut, întrucât în anul 2020 această centrală se preconizează că va fi închisă.Producătorul de gaze a obţinut anul trecut un profit net de 1,4 miliarde de lei, în scădere cu 22% faţă de anul precedent. Totodată, cifra de afaceri a ajuns la 5 miliarde de lei, însemnând o creştere cu 9%. ■