Dacă România nu îşi „aruncă bugetul public în aer”, vom putea să realocăm resurse pentru combaterea epidemiei de Covid-19 şi pentru sprijinirea fie şi temporară a economiei, arată Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, transmite Mediafax.

Dăianu arată însă că bugetul public nu poate fi totuşi „un sac fără fund” şi că problema ţării noastre nu rezidă în complexitatea regulilor fiscale, ci în faptul că are un derapaj bugetar foarte mare şi presiuni ce pot copleşi bugetul public.

„Criza coronavirus şi implicatii de ordin economic au readus în atenţie capacitatea guvernelor de a interveni în momente de mare cumpănă. Pot fi suspendate reguli fiscale în asemenea circumstanţe? Pot interveni băncile centrale. Deja unele au făcut-o, mai ales peste Ocean (Fed şi Banca Canadei). BCE recurge la o serie de linii de finanţare speciale. Este de bun simţ că este mult mai lesne de intervenit pentru ţările care au spaţiu de manevră”, arată preşedintele Consiliului Fiscal.

Dăianu arată că România are deficite foarte mari şi în creştere ce pot duce la retrogradări de rating suveran ce provoca la un moment dat o suire bruscă a costului finanţării datoriei publice. El arată că este obligatoriu ca în România să se aloce mai multe resurse în mod ţintit.

„Avem de luptat acum cu epidemia/pandemia Covid19, care nu ştim cât va dura. Ea supune unui stres enorm sistemele sanitare În Europa şi economiile europene. În ce priveşte România, este obligatoriu să se aloce mai multe resurse în mod ţintit. Chiar în condiţiile unui buget tare strâmtorat, foarte încordat, trebuie să se realoce resurse în bugetul public, trebuie găsit spaţiu fiscal sectorial, pentru protejarea sănătăţii cetăţenilor şi urgente în economie”, arată Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal arată că acest spaţiu fiscal se poate asigura prin mai multe măsuri.

„Acest spaţiu bugetar sectorial se poate asigura prin realocare de resurse în bugetul actual, ca într-o economie ce se confruntă cu un mare pericol – ca la război -. Aceasta implică renunţarea la unele utilizări aşa cum sunt prevăzute în buget acum. Prin mobilizarea la maximum a resurselor disponibile, prin renunţarea la măsuri, gen aplicarea Legii Pensiilor în formatul actual, ce ar arunca bugetul naţional în aer, prin recurgere la fonduri europene (bugetul UE, fondul special dedicat luptei contra coronavirus), inclusiv prin acceptarea de către CE ca resursele folosite pentru combaterea Covid-19 şi sprijinirea temporară a economiei să nu fie incluse în masurarea deficitului bugetar. De discutat cu CE şi renunţarea temporară la cerinţa de a se co-finanţa utilizarea de fonduri europene”, scrie Daniel Dăianu.

Asemenea măsuri şi altele ar pemite sprijinirea economiei, arată Dăianu.

„Aici un rol major ar avea de jucat flexibilizarea de către bancile comerciale a relaţiei cu întreprinderi, mai ales cele mici şi mijlocii – prin reeşalonări şi condiţii de creditare mai favorabile”, adaugă acesta.

Preşedintele CF arată că BCE ţinteşte prin linii speciale de finanţare acordate băncilor comerciale să sprijine sectorul IMM din statele zonei euro şi adaugă că este de dorit ca băncile mari ce operează în România prin sucursale – de exemplu Unicredit, Erste Bank, SocGen, Intesa, etc. – să extindă operaţiunile speciale şi la noi.

Dăianu conchide spunând că, în cazul României, problema nu rezidă în complexitatea regulilor fiscale, ci în faptul că are un derapaj bugetar foarte mare şi presiuni ce pot copleşi bugetul public.

„Dacă nu vom comite erori mari, nu vom arunca bugetul public în aer, vom putea să realocăm resurse pentru combaterea Covid-19, pentru sprijinirea fie şi temporară a economiei – bugetul public nu poate fi totuşi sac fără fund. Această criză va testa rezilienţa societăţii româneşti”, spune Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.