Într-o mișcare fără precedent, boardul Băncii Naționale a României (BNR) a decis să injecteze lei în piață și să susțină împrumuturile statului, prin tăierea dobânzii cheie la 2%, de la 2,5% și prin cumpărarea de titluri de stat din piața secundară.

Decizia a fost luată într-o ședință de urgență a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), în care acesta  ”a adoptat un pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești”.

Este pentru prima oară când banca centrală cumpără titluri de stat din piața secundară. De altfel Ministerul Finanțelor a eșuat în tentative succesive de a împrumuta bani din piața financiară secundară, considerând că nu-i convind dobânzile cerute de bănci. Pe altă parte, băncile nu s-au înghesuit să cumpere titluri de stat.

E prima dată când banca centrală face un exercițiu de orientare anticipativă, un instrument subtil, dar eficient  pentru a-și exercita influența, cu prognozele proprii, și pentru a modela așteptările pieței și nivelurile viitoare ale ratelor dobânzii. Mesajul a fost dat prin informația că va gestiona ferm lichiditatea, idee care dispăruse din retorica BNR. Băncile înțeleg prin acest mesaj că BNR va injecta lichiditate în sistemul financiar românesc.

În acest ”context intern și internațional și în baza informațiilor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice și financiare în continuă schimbare”, boardul BNR a decis să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,50%, de la 2,5%, la 2,0% începând cu data de 23 martie 2020”. Reducerea dobânzii cheie a BNR este un semnal pentru bănci, pentru micșorarea propriilor dobânzi la credite.

BNR a mai anunțat și ”îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 2,50 la sută, de la 3,50 la sută”. Deci, BNR își menține dobânda pentru depozitele pe care la fac băncile în vistieria sa. Însă, anunță BNR, ”este de așteptat ca principalele cotații ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă”.

În plus BNR va furniza lichiditate instituțiilor de credit ”prin intermediul operațiunilor repo (operațiuni revesibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcționării fluente a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare”.

Sensul achiziției titlurilor de stat este clar cel de a injecta bani în piața financiară, iar BNR invite băncile să finanțeze ” în bune condiții a economiei reale și a sectorului public”.

Un alt anunț neîntâlnit până acum este promisiunea de a mișcora rezervele obligatorii pe care le blochează în vistieria sa de la băncile comerciale, de altfel situate la un nivel extrem de mare, mult peste conduita altor bănci centrale din Uniunea Europeană. ”În funcție de evoluția situației, Consiliul de administrație este pregătit să decidă și reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit”, a anunțat BNR.

BNR și-a suspendat ședințele de politică monetară anunțate anterior, dar lasă să se înțeleagă că va lua decizii rapide în funcție de evoluția situației.

„Având în vedere gradul ridicat de incertitudine al evoluțiilor economice și financiare, Consiliul de administrație al BNR a hotărât, totodată, suspendarea calendarului ședințelor de politică monetară anunţat anterior, urmând ca ședințele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar”.

O ultimă premieră este anunțul de final, potrivit căruia BNR are ca obiectiv asigurarea stabilității financiare în ”folosul populației și al companiilor românești”.

„Consiliul de administrație al BNR urmărește cu atenție evoluția situației, deciziile sale având ca obiectiv asigurarea stabilității macroeconomice și buna funcționare a sistemului bancar, a piețelor financiare în folosul populației și companiilor românești”, se mai arată în comunicatul băncii centrale.