Medicii reclamă lipsa materialelor de protecție, iar sindicatul Solidaritatea Sanitară susține că în sistemul medical e un deficit de 40.000 de salariați

Criza declanșată de Covid-19 scoate la suprafață, dacă mai era nevoie, lipsurile acute din sistemul sanitar românesc. Materialele de protecție sunt o marfă scumpă în aceste zile, iar fără ele, personalul medical este victimă aproape sigură. Vicepreședintele Federației Solidaritatea Sanitară, Gabriel Predica, a declarat, pentru Reporter Global, că dacă ritmul de răspândire a virusului se menține la un nivel ridicat, există posibilitatea de a fi chiar mai rău față de Italia în privința infectării și epuizării personalului medical. În același timp, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, a declarat, pentru Reporter Global, că pregătește o plângere la procurorul general legată de externările abuzive ale unor pacienți cu risc mare, care nu sunt infectați cu Covid-19.

„În continuare, în spitale nu sunt măști, mănuși și combinezoane. Ne sună colegii din toată țara și ne reclamă acest lucru. Aș dori să mai semnalez un lucru. Sunt și în rândul personalului medical persoane cu un risc crescut, care au boli precum diabetul și care nu au nici un fel de protecție. Conducerile spitalelor ar trebui să aibă niște planuri de distribuire graduală a materialelor de protecție, în funcție de gradul de expunere”, declară Gabriel Predica. Federația Solidaritatea Sanitară atrage atenția și asupra deficitului de personal din spitalele publice. „Deficitul de personal la nivel național este de 17,46%. Spitalele publice au intrat în lupta împotriva pandemiei de Covid-19 cu circa 40.000 de salariați mai puțin decât e prevăzut de normative. Cele mai afectate zone sunt exact cele în care ponderea remigrării românilor din țările occidentale este cea mai mare (acestea urmând să fie, conform estimărilor noastre, cele mai afectate de pandemie)”, se arată într-un comunicat al federației. Aceste informații oferă atât o perspectivă de ansamblu asupra resurselor umane de care dispune sistemul sanitar, cât și datele privind situațiile existente la nivel local. Analiza Federației Solidaritatea Sanitară arată că cel mai mare deficit de personal este înregistrat în zona de Nord-Est, cu 19,96%, urmată de Sud-Vest Oltenia 19,55%, Sud-Est (18,99%) și București-Ilfov, unde, de asemenea, se înregistrează un deficit ridicat, de 19,40%. Zonele cu cel mai mic deficit sunt Nord-Vest (13,53%) și Centru (14,27%). În vestul țării (16,42%) și în zona Sud-Muntenia (16,81%), valorile sunt medii. În baza acestor informații poate fi estimat în timp real impactul diferitelor situații ivite, cum ar fi cel al accidentului colectiv de muncă petrecut la Spitalul Județean Suceava, atenționează federația. „Pentru a sublinia importanța acestui demers reamintim faptul că, din nefericire, realitatea a confirmat toate informațiile publicate anterior de noi în privința deficitului de echipamente individuale de protecție cu care se confruntă salariații din sănătate. Indiferența decidenților în fața acestor informații a făcut deja foarte multe victime”, susțin reprezentanții federației.

Medicii de familie, luați pe sus nepregătiți

Medicii de familie sunt bulversați și lipsiți de orice ajutor. Asaltați de pacienți, nu au materiale de protecție și nu au nici de unde să cumpere. Cu consultațiile și eliberarea de rețete online lucrurile nu sunt încă destul de clare. „Societatea Naţională de Medicina Familiei / Medicină Generală (SNMF) constată cu îngrijorare avalanșa problemelor care asaltează medicii de familie în contextul pandemiei cu COVID-19 şi semnalează autorităților riscul de a deveni victime sau potențiale surse de infecție, precum și nevoile identificate de medicii de familie pentru ca lupta cu epidemia să fie eficientă. Suntem în pragul preluării multor responsabilități pe măsură ce transmiterea infecției cu SARS-CoV-2 va deveni una comunitară. Rolul nostru, al medicilor de familie, va creşte exponențial. Această perspectivă ne găsește nepregătiți din punct de vedere tehnic, deoarece nu avem resursele de autoprotecție şi dezinfecție pe care așteptăm să le primim gratuit. Deși ne-am arătat disponibilitatea de a achiziționa materiale de protecție (chiar la prețuri mult mai mari decât cele anterioare pandemiei), în acest moment nu avem de unde să achiziționăm astfel de materiale.Pe perioada stării de urgență, legislația referitoare la domeniul asistenței medicale va suferi modificări rapide, la care trebuie să ne adaptăm. Va crește nevoia de asistență medicală a populației, concomitent cu riscul de infectare a personalului care lucrează în cabinetele medicale”, susține conducerea SNMF. Medicii de familie consideră că aceste modificări legislative trebuie să aibă pe primul plan protecția personalului medical, care trebuie utilizat exclusiv pentru furnizarea de servicii medicale populaţiei. Ei sunt de părere că obligarea medicilor de familie să desfășoare activități nemedicale în afara cabinetelor, pe de-o parte, va scădea capacitatea acestora de a oferi asistență medicală, iar pe de altă parte va crește riscul de infectare a medicilor de familie cu noul coronavirus, ceea ce va lăsa populația deservită fără asistență medicală primară în zona respectivă.  Acest fapt va aglomera Unităţile de Primire Urgenţe ale spitalelor și va obliga pacienţii să parcurgă distanțe mari, fapt ce trebuie evitat pe cât posibil pe perioada epidemiei. „Pe durata unei epidemii, interesul comun al medicilor și pacienților este reducerea numărului de consultații nenecesare, dar acest lucru trebuie dublat deasigurarea unor venituri constante la nivelul mediei ultimelor trei luni, chiar dacă numărul de consultații este scăzut și chiar dacă medicul intră în carantină sau izolare, în mod similar cu atitudinea față de finanțarea spitalelor.Facilitatea oferită de decontarea a opt consultații pe oră în loc de patru, aparent o ofertă generoasă, presupune, de fapt, vigilență sporită și efort suplimentar care incumbă responsabilitate majoră, dar nu rezolvă scăderea finanțării medicilor de familie pe perioada epidemiei. O astfel de scădere a finanţării nu trebuie să se întâmple în această perioadă de epidemie şi mai ales cu personalul medical. Practic, într-un război epidemiologic, încercăm să facem economie, dar nu pe seama medicilor, oricare ar fi ei.În același sens, în curând vom fi asaltați de solicitări de eliberare a concediilor medicale pentru carantină sau (auto)izolare, deși noi nu am avut o informare uniformă și clară, iar comunicarea cu DSP nu dă semne de îmbunătăţire”, subliniază SNMF.De asemenea, medicilor de familie li se permite prescrierea medicamentelor fără limitele impuse de HG 720/2008 și fără card de sănătate, însă societatea are semnale din teritoriu că, din motive tehnice, unele farmacii nu pot elibera fracţionat aceste prescripţii.În plus, facilitățile legislative reale se amestecă cu anunțuri ale CNAS care în prezent nu au  fundament juridic și care menționează doar că se are în vedere o anumită serie de măsuri care nu sunt efectiv aplicabile fără să fie validate printr-un ordin de președinte al CNAS.

Procurorul general va fi sesizat

Medicii de familie semnalează și pericolul în care sunt pacienții cu boli cronice prin lipsa de pe piață a unor substanțe active esențiale în tratamentul acestor afecțiuni și dau exemplul unor medicamente necesare diabeticilor. „Decompensarea diabetului nu înseamnă doar lipsa controlului glicemic, ci reprezintă simultan creșterea riscului de evenimente cardiovasculare majore (accident vascular cerebral, infarct miocardic), de complicații renale, oftalmologice, de apariție a piciorului diabetic etc. Se consideră că una din 11 persoane are diabet, că una din două persoane cu diabet este nediagnosticată și că, la fiecare 8 secunde, o persoană cu diabet își pierde viața din cauza diabetului și a complicațiilor acestuia. A sista accesul pacienților la tratamentul esențial pentru controlul bolii presupune apariția de complicații și chiar creșterea riscului de mortalitate”, atrag atenția medicii de familie. La rândul său, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, a declarat, pentru Reporter Global, că săptămâna aceasta asociația pregătește o plângere pe care o va înainta procurorului general și care vizează măsura „abuzivă” de externare a unor pacienți care nu sunt considerați a fi în stare gravă. „Mulți dintre aceștia prezintă un risc ridicat. Dacă ne gândim doar la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare sau la pacienții oncologici, aceste externări trebuiau făcute după un plan bine stabilit dinainte, și nu în 48 de ore. Modul în care se intervine este al unor amatori care nu au nicio strategie și nu comunică eficient cu managerii de spitale. Constituția garantează dreptul cetățenilor la asistență medicală și săptămâna viitoare vom înainta plângerea noastră procurorului general”, declară Vasile Barbu. ■