Ne aflăm în anul 2020, anul virusurilor. Mă refer atât la Covid-19, maladia care a izolat în case întreaga Planetă și a dus la înghețarea activității economice, efectul cel mai probabil fiind intrarea în recesiune a economiilor mondiale, cât și la virusul populismului, care poate îngenunchea sistemul bancar din România.

Covid-19 este periculos, are capacitatea de a produce efecte negative, precum agravarea stării de sănătate a populației, poate cauza intrarea în recesiune a economiei sau limitarea libertății de mișcare a cetățenilor, poate chiar bloca spațiul Schengen. Covid-19 este băiatul rău din cameră și este nevăzut.

Însă populismul, acest virus aflat mereu în stare latentă, dar mereu la vedere, iese întotdeauna la suprafață prin ofertele de nerefuzat pe care le face. Virusul populismului economic scoate în evidență doar avantaje, atunci când își propune a infecta un sistem.

Putem vorbi despre mai multe tipuri de virusuri populiste. Unul dintre aceștia este cel bazat pe naționalism, mai există și virusuri populiste ce scot în evidență diferențele etnice, însă cel mai periculos virus populist este cel bazat pe teorii economice eronate, fiindcă acesta din urmă are capacitatea de a produce daune pe termen lung și de a bloca sistemul financiar al unei națiuni.

În România au reapărut susținători, unii extrem de activi, ai virusului populismului economic. Altfel nu s-ar putea explica cum de a fost inițiat un proiect de lege care să prevadă suspendarea, la cerere, a tuturor obligațiilor de plată către bănci în ceea ce privește creditele și dobânzile aferente. Măsura vizează atât companii, dar și persoanele fizice și se aplică tuturor creditelor bancare contractate până la data de 19 martie 2020, inclusiv.

Proiectul încă nu a fost adoptat, însă în cazul adoptării are capacitatea de a afecta grav sistemul bancar din România, într-o perioadă în care este nevoie, mai mult ca oricând, ca logica economică, colaborarea și deciziile luate să lucreze în interesul economiei și al cetățenilor acestei țări.

Cei ce susțin că amânarea plății ratelor la bănci, până la final anului, este o decizie bună nu au probabil în vedere toate datele acestei decizii pe masă. Sunt de acord că unora dintre noi nu ne plac băncile, însă atunci când ne asumăm o obligație de plată, după ce am citit și ne-am asumat niște termeni și condiții, iar apoi am semnat un contract de credit, trebuie să ne achităm datoriile.

Bani gratis nu există. Banii sunt o marfă, banii nu sunt gratis. Această decizie trădează lipsa viziunii economice. Economia este ciclică. Cunoaște perioade de creștere, apoi scade. Decizia de suspendare a ratelor este una cu un profund caracter populist și este o ingerință groaznică în piață. Piața, cu cât este mai controlată, cu atât crizele ei sunt mai dureroase.

În urma acestei decizii se pun câteva întrebări, la care doar factorii de decizie au capacitatea de a răspunde și apoi de a acționa. Cum va putea sistemul bancar finanța economia României atunci când este cea mai mare nevoie de lichiditate? Vor putea supraviețui băncile, timp de 9 luni, în eventualitatea în care nu vor încasa rate pentru creditele acordate?

Haideți să îmbrăcăm haina clientului plătitor de rate, care va decide să nu își achite datoriile timp de 9 luni, iar valoarea luată în considerare s-o considerăm 1.000 de lei/lună. Dacă acel client nu își va plăti ratele lunare, în luna ianuarie 2021 datoria sa nu va fi doar de 9.000 de lei, ci probabil va trebui să plătească dobânzi mult mai ridicate decât ar fi plătit dacă și-ar fi achitat ratele lunar, în condițiile actuale.

Îl avantajează pe client decizia amânării plății ratelor? Nu.

Haideți să ne punem în locul băncilor. În cazul în care acest proiect de lege este adoptat, băncile vor fi puse în situația de a înregistra provizioane, iar directorii financiari vor fi nevoiți să înregistreze provizioane pe valoarea totală a sumelor datorate, pentru că nimeni nu știe numărul clienților care vor dori să amâne plata ratelor. Pentru a înregistra aceste provizioane, va fi nevoie și de modificarea cerințelor de capital.

Angajații băncilor. Ce vor face timp de 9 luni? Vor fi disponibilizați, vor intra în șomaj tehnic, ce se va întâmpla cu ei? Această decizie va crea o problemă socială.

Statul se împrumută de la bănci, de fapt statul este cel mai mare client al băncilor. Având în vedere că băncile vor fi grav afectate și gradul de lichiditate din sistem va scădea, la ce dobânzi se va împrumuta statul? Unele care vor depăși, probabil, 10%. Va avea cui să vândă titluri de stat?

Cursul valutar. Notați-vă pe o hârtie cursul actual, 4,8444 lei/euro. În eventualitatea în care un astfel de proiect devine lege, ne vom aminti cu nostalgie de acest nivel al cursului valutar. Iar ratele pe care le vom plăti, începând cu luna ianuarie 2021, vor fi achitate la o rată de schimb care va depăși nivelul de 4,8444 lei/euro. Cursul va crește.

Dacă legiuitorului îi pasă de debitori, ar trebui să lase creditorii (băncile) să găsească soluții optime, agreate cu debitorii, nu să intre cu picioarele în contractele de credit.

De asemenea, se gândește cineva și la deponenți? Cum vor fi afectați aceștia? Cum vor rezista băncile dacă deponenții vor decide în masă să își retragă banii din depozite? Va rezista sistemul bancar?

Virusul populismului economic are capacitatea de a afecta grav economia și sănătatea financiară ale unei națiuni și poate dinamita pe termen lung raportul cerere/ofertă, lichiditatea, afectând grav finanțarea economiei.

Virusul populismului are însă susținătorii săi, care aplaudă această decizie. Însă în timp ce aplaudați și râdeți, s-ar putea să începem cu toții să plângem, iar batista cu care ne ștergem lacrimile nu o vom primi de nicăieri, întrucât sistemul bancar, cel ce ne putea ajuta cu acea batistă, va fi incapabil să ne întindă mâna. ■