Revolta medicilor. Sau unde erau rezervele strategice?

466
13 minute de lectură
Foto: Agerpres / EPA

Între cele peste 150 de dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, unul iese în evidență în mod cât se poate de clar deoarece a fost deschis în urma plângerii penale făcute de mai mulți medici. Astfel, în conformitate cu informarea Ministerului Public și comunicatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București „Pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București a fost înregistrat la data de 23.03.2020 dosarul penal nr. 2297/P/2020, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de zădărnicirea combaterii bolilor prev. de art. 352 C.p. și abuz în serviciu prev. de art. 297 C.p., ca urmare a sesizării venite la DGPMB – Secția 26 Poliție din partea mai multor cadre medicale din Spitalul Clinic de Urgență Sf. loan din București cu privire la existența unui cadru organizatoric defectuos ce nu ar corespunde măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase”. Altfel spus mai mulți medici de la Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan din București au depus o plângere penală pentru că organizarea activității de prevenire și combatere a pandemiei de Covid-19 se face într-un mod defectuos.

Dar, din păcate, organizarea defectuoasă a activității de prevenire și combatere a pandemiei de Covid-19, clamată în plângerea penală de medicii Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan nu este o „caracteristică” doar a acestui spital.

Este o problemă de sistem

Într-un comunicat de presă sindicatul cadrelor medicale Promedica arăta că problema organizatorică este una de sistem: „Lăsat în războiul cu boala, fără echipamente de protecție, personalul medical este demoralizat și cu teamă de a acționa! Sunt medici, asistente, infirmiere care ajung în spitale și plâng, pentru că se simt neputincioși. Cei mai mulți au început ca pe lângă activitatea din spital să găsească ferestre în care să sune după donații, fiecare 10, 100, 1.000 de lei poate salva o viață. Da, asta facem, căutăm singuri salvarea și solicităm sprijinul societății civile, pentru că statul face prea puține în acest moment pentru cei de la care așteaptă salvarea. Nu este normal ce se întâmplă, nu așa se poate salva o națiune! Avem nevoie urgent, în toate spitalele, de echipamente de protecție! Ne lovim de dezorganizare, ridicat din umeri, lipsă de soluții pentru noi și pacienți!”. De asemenea, cei de la Promedica avertizau că lupta împotriva pandemiei nu se poate face cu mâinile goale: „Suntem aici să ne facem datoria. Suntem aici să respectăm jurământul lui Hipocrate. Nu putem, însă, salva vieți cu mâinile goale! Mulțumim pacienților și tuturor celor care au încredere în personalul medical, celor care fac donații pentru ajutorarea sistemului medical, celor care fac orice gest de solidaritate și respect pentru munca oamenilor care, în aceste momente, nu pot sta acasă, pentru că misiunea lor este să salveze vieți! Îi rugăm pe toți cei care nu au urgențe să stea acasă, așa se pot salva pe ei și pe cei din jur!”.

De altfel, cadrele medicale de la Maternitatea „Elena Doamna” din Iași au protestat miercuri, după ce au aflat că o gravidă confirmată cu noul coronavirus a fost dusă la ei. Medici, asistente și infirmiere au ieșit din spital, spunând că nu au echipamente de protecție și nu pot trata bolnavi de coronavirus. 

Cifrele vorbesc

Foto: Agerpres / EPA

Și din păcate, această realitate – abandonarea cadrelor medicale de către autorități în fața pandemiei -– clamată de sindicatul Promedica, este dovedită de cifre. Lipsa echipamentului și proasta organizare a activității de prevenire și combatere a Covid-19 se poate vedea în numărul de îmbolnăviri în rândul medicilor. Astfel, din cele 762 de persoane diagnosticate cu coronavirus, 103 sunt cadre medicale (43 sunt medici, 45 de asistenți medicali, 14 infirmieri și o îngrijitoare), adică un procent de 13,5% dintre persoanele infectate, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică.

Situația cea mai gravă este înregistrată la Spitalul Județean Suceava unde 70 de cadre medicale (27 de medici, 30 de asistenți medicali și 13 infirmieri) au fost infectate. De altfel, spitalul a trebuit să fie închis, urgențele din județ fiind direcționate spre spitalele din Rădăuți și Fălticeni. Un alt spital care a trebuit să-și închidă porțile a fost cel din Filiași (județul Dolj), unde 23 de cadre medicale sunt suspecte de infectare cu coronavirus. De asemenea, mai multe unități medicale au suspendat activitatea în secțiile în care au fost confirmați bolnavi cu Covid-19: la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași s-a închis un etaj al Secției de gastroenterologie și 16 cadre medicale au fost trimise în izolare; compartimentul de boli infecțioase al Spitalului din Turda este, de asemenea, închis după ce un pacient care a fost confirmat cu noul virus a stat câteva zile internat aici, fără să fie testat, iar, până au aflat că are boala, cadrele medicale care au intrat în contact cu el nu s-au protejat. Probleme au existat și la Spitalul Universitar din București, ele conducând la demiterea directorului acestuia.

Organizarea activității de prevenire și combatere a infectării cu coronavirus ar trebui să aibă în vedere inclusiv faptul că există personal medical cu anumite probleme de sănătate, care, în cazul infectării cu Covid-19 și-ar periclita propria viață, echipamentele de protecție și măsurile de prevenire a infectării, în astfel de cazuri fiind și mai necesare. Mai mult, poate în cazul medicilor, asistentelor și infirmierelor care suferă de diverse afecțiuni cronice s-ar impune chiar măsura scoaterii acestora din zonele de risc. „Coronavirusul se plimbă acum peste tot, ne putem infecta în orice moment. Suntem prinși într-o menghină pe care dacă nu o oprim la timp ne va strivi. Este nevoie de organizarea sistemului medical și de protecția URGENTĂ cadrelor medicale! Populația trebuie să stea acasă, pentru că numai așa poate preveni infectarea. Personalul medical nu are de ales, trebuie să își facă datoria, are însă nevoie de protecție, pentru a nu se îmbolnăvi și a rămâne să salveze vieți în continuare. În spitale sunt oameni care au nevoie de îngrijiri medicale, pacienți cu diferite comorbidități, care pot fi ținta perfectă pentru infecția cu coronavirus, oameni care trebuie protejați, alături de cei care le asigură îngrijirea medicală. Solicităm urgent măsuri de protecție pentru personalul medical care suferă de diverse comorbidități și care este expus la infecția cu coronavirus!”, explică reprezentanții Promedica.

De aceea, plângerea penală a medicilor de la Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan din București nu este poate decât vârful unui aisberg al nemulțumirii celor care lucrează în sistemul medical, și care, cu bună știință sunt astfel sacrificați, prin trimiterea lor cu mâinile goale să lupte cu pandemia.

De altfel, din ce în ce mai mulți medici se întreabă ce ar trebui să facă: să meargă să lupte cu pandemia știind că nu sunt protejați, respectându-și jurământul făcut sau să rămână acasă pentru a se proteja pe ei, pe familiile lor și pe cei cu care familiile lor intră în contact?

Unde sunt rezervele strategice

Foto: Agerpres / EPA

Revolta acestor cadre medicale este cu atât mai justificată, cu cât se naște întrebarea: „Unde sunt acele rezerve strategice pentru astfel de situații de criză?”. Și aici nu este vorba de echipamente medicale (aparate de ventilație), teste sau medicamente specifice luptei împotriva Covid-19, ci de echipamente generale de protecție pe care nu le-am avut: costume de protecție pentru medici, măști de protecție eficiente (FF2 și FF3), mănuși chirurgicale, ochelari de protecție. „Unde sunt acele rezerve strategice ale Statului pentru astfel de produse sau unde sunt acele fabrici strategice care în astfel de cazuri ar fi trebuit să demareze imediat producția, dispunând de stocuri strategice de materii prime?”.

În prima sa conferință de presă de la ieșirea din izolare (după ce a fost suspectat a fi infectat cu coronavirus), premierul Ludovic Orban ne oferă răspunsul – stocurile de astfel de articole erau ZERO: „Ar fi trebuit să existe stocuri pentru a face față unei astfel de epidemii. La momentul la care am preluat guvernarea, stocurile erau zero”, a declarat Orban.

Chiar și răspunsul PSD la criticile premierului Orban legat de faptul că guvernările PSD au lăsat goale rezervele de materiale necesare pentru combaterea epidemiei nu neagă această situație – a lipsei rezervelor strategice –, ci se leagă de faptul că aceste stocuri nu au fost făcute din momentul izbucnirii epidemiei. Ce uită cei din guvernarea PSD este faptul că și în cazul în care astfel de măsuri de completare a rezervelor au fost luate în acest al 12-lea ceas, onorarea respectivelor măsuri nu s-a putut face instantaneu. Respectiv, chiar dacă s-au semnat contracte cu firme din alte state, extinderea epidemiei la nivel mondial a blocat multe dintre aceste contracte. Chiar premierul Orban a explicat că este nevoie de intervenții la nivel diplomatic pentru ca alte state să permită exportul materialelor de care România are nevoie. „Cererea pe piața internațională a crescut exploziv. România face toate eforturile omenește posibile pentru a putea achiziționa aceste cantități. Am avut N oferte, contracte care nu au putut fi onorate. Din deciziile luate de diferite companii sau state, nu ne-am putut duce la bun sfârșit contractele. Avem din foarte multe țări unde este necesar să intervenim la nivel diplomatic”, a explicat premierul.

Ca să nu mai vorbim că într-o astfel de situație prețurile pentru astfel de articole au explodat.

„Astăzi vă spunem: Ajutați-ne să putem avea grijă de plămânii dumneavoastră în continuare! Coronavirusul impune echipamente de unică folosință (măști, halate, mănuși, viziere etc.) la fiecare contact cu pacientul suspect sau infectat, iar în această perioadă de criză a resurselor la nivel mondial prețurile au crescut de zeci de ori față de momentul de dinaintea izbucnirii pandemiei. Spitalele de pneumoftiziologie din țară sunt prevăzute să preia pacienții cu coronavirus în faza a doua, atunci când spitalele de boli infecțioase vor fi depășite de numărul de pacienți internați și izolați”, făcea apel recent  Cristian Roman, directorul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, unitate medicală ce va prelua pacienții cu Covid-19, atunci când spitalele de boli infecțioase vor fi depășite de numărul de pacienți internați și izolați.

Totuși, premierul Orban are doar pe jumătate dreptate. Pentru că, au existat ceva rezerve, respectiv acele materiale care au fost pregătite în urmă cu doi-trei ani pentru a face față epidemiei de Ebola, într-un moment când infectarea cu acest virus din țările africane amenința să se extindă. Din fericire, la momentul respectiv Ebola nu a devenit pandemie, așa cum se întâmplă în zilele noastre cu Covid-19. Spitalul militar ridicat în curtea bazei de tratament Ana Aslan din Otopeni nu a fost utilizat, iar acele materiale de protecție au putut fi folosite în zilele noastre, deși pe unele echipamente, atunci când au fost scoase din depozite exista precizarea că nu mai sunt în termenul de garanție oferit de producător (pentru cine se miră de existența unui astfel de termen îl rog să se gândească la trusa medicală auto, care, în mod similar, are și ea un termen de garanție).

Deci, întrebarea rămâne: unde sunt rezervele strategice de astfel de produse?

Oare, pentru soluționarea plângerii penale a medicilor de la Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan din București se va ajunge și la cei responsabili pentru lipsa acestor rezerve sau cercetarea se va opri după găsirea unui „acar Păun” din unul sau două spitale.

În România, până acum, 12 spitale au fost desemnate să trateze exclusiv pacienți cu Covid-19.

O știre de ultimă oră ne spune că Raed Arafat a anunțat, marți-seară, că au ajuns în spitalele din țară 100.000 de măști și 15.000 de combinezoane, iar în cursul acestei săptămâni vor mai fi astfel de livrări de echipamente de protecție către spitale și unități SMURD (și pentru Ambulanță nu? – n.r.). „În cursul nopții trecute și al zilei de astăzi (marți – n.r.), IGSU a distribuit pe plan național 100.000 de măști de nivel înalt pentru personalul medical și 15.000 de combinezoane. E doar o primă livrare”, a spus Raed Arafat. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele